Rugaciune catre Sfantul Ioan Botezatorul

Sfinte Proorocule Ioane, cel ce in adancul Iordanului ai botezat pe Adancul milostivirii si vazand repejunile raului, valuri de infricosare au inceput sa se inalte in inima ta, alunga viforul patimilor din sufletul meu si daruieste inimii mele corabia si adierea rugaciunii, ca sa plutesc deasupra ispitelor acestei vieti, iar mintea mea cea innourata de ganduri rele o trage cu legatura cugetarii smerite spre seninul vederii Soarelui Hristos.

Pustia o ai inviorat cu cantari de laude si cu pasii mintii ai calatorit in gradina Raiului, prin ascultarea ta de Dumnezeu ridicandu-te deasupra lui Adam, cel ce a cazut din frumusetea cereasca prin sfatul cel viclean al sarpelui. Pe mine, cel ce alerg pe cararile neascultarii de poruncile dumnezeiesti ma invata calea smereniei prin pilda vietuirii tale in afara desertaciunilor lumii.
Capul ti-ai plecat sub sabie, ca sa vestesti celor din iad pe Cel Ce este din veci Capul Bisericii si Rascumparatorul tuturor din stricaciune cu preascumpul Sau Sange. Pe mine, cel ce m-am facut cap a toata rautatea, ma indrepteaza pe caile pocaintei. Trimite norii rugaciunii tale inaintea Soarelui dreptatii, ca sufletul meu cel istovit de arsita ispitelor sa-l racoreasca ca un bun cu ploaia milostivirii Sale.
Pe ingeri ai minunat cu vietuirea ta nematerialnica si cetele demonilor le-ai doborat cu sagetile cugetarii tale smerite. Mintea mea cea pururea ranita de gandurile cele rele o tamaduieste varsand peste ea roua rugaciunii tale. Inima mea cea intunecata de patimi o lumineaza cu raza credintei si o impodobeste cu florile laudelor tale, ca sa aduca Stapanului Care l-a sadit pe Adam din nou in gradina Raiului mireasma rugaciunii curate.
Astupatu-s-au urechile inimii mele, ca sa nu mai aud chemarea dumnezeiasca si in adancul noroiului patimilor m-am coborat. Eu, cel cinstit cu darul libertatii de Cel Ce m-a zidit spre asemanarea Sa, m-am facut rob patimilor, carora dobitoceste am slujit, neavand in inima mea gandul fricii de Dumnezeu. Rabdarea mi se pare un margaritar aproape de negasit pentru mine si cu frunzele cuvintelor mincinoase am acoperit pacatele mele. Dar, tu, Sfinte Ioane, cel ce ai aratat lumii pe Pomul vietii Care S-a dat spre Hrana lumii si a vindecat pe Adam cel ce s-a otravit gustand din pom, arata si pustia inimii mele roditoare de pomii gandurilor intelepciunii.
Ca o privighetoare a rugaciunii ai indulcit auzul pustiei cu neincetata slavire a frumusetii celui nevazut si pe scara smereniei te-ai inaltat la cel neajuns de minte. Pe mine, cel ce pururea ma cufund in marea desertaciunilor lumesti si ma lenevesc a ma ruga, intinde-mi mana de ajutor si cu ploaia gandurilor umilintei curateste inima mea, zugravind apoi intru ea tainele cele dumnezeiesti ascunse in vistieria mintilor ingeresti.
Cu securea pocaintei taie din tarana inimii mele pomi cei inalti ai patimilor si sadeste in locul lor virtutile cele dumnezeiesti. Focul ispitelor il stinge cu puterea rugaciunii tale si la judecata nu intarzia a mijloci iertare celor ce te cinstesc cu dreapta credinta.
Fiind prieten al Mirelui Celui Tainic al inimilor, cu soapte prietenesti pleaca spre mila pe Izvorul milostivirii, ca sa treaca cu vederea pacatele noastre si sa randuiasca si nevrednicia noastra in camarile cele ceresti, strabatute pururea de pasii ingeresti si de tamaia rugaciunii neincetate. Intareste pe noi, ca fara de cartire sa purtam povara necazurilor vietii si glasul pocaintei fa sa rasune si in inimile noastre ofilite de pacat, ca taind toti spinii patimilor sa incepem a vietui dumnezeieste. Cu legatura cea tare a rugaciunii tale intareste lumea si sub acoperamantul rugaciunii tale roaga-L pe Mantuitorul nostru sa ne randuiasca vreme de pocainta, ca intrand intru camara milostivirii Sale sa-i aducem impreuna cu cetele tuturor Sfintilor slava si multumire, iar catre tine sa strigam asa:
Bucura-te, rai infrumusetat al darurilor Mantuitorului, pecetea nestricata a pocaintei, de intarire lumii, izvorul gandurilor umilintei, faclia pustiei inimilor noastre. Intru lumina rugaciunii tale, invredniceste-ne a aduce slava Treimii Celei mai presus de minte, Tatalui Celui iubitor de oameni, Fiului Sau, Ce ne-a mantuit pe noi din pacat si Duhului Celui calauzitor la limanul pocaintei, adica Mintii Celei mai inainte de minte, Care izvoraste gandurile intelepciunii cu care lumineaza mintile ingeresti si intunericul mintii noastre. Amin