De ce isi schimba cameleonul culoarea

Unul dintre animale care a retinut in mod deosebit atentia oamenilor inca din antichitate, este cameleonul. Intr-adevar, atat aspectul ciudat al acestui animal, cat mai ales insusirea pe care o are de a-si schimba culoarea corpului, au indreptatit interesul pe care i l-au purtat multi dintre oamenii de stiinta.

Cameleonului ii este propriu fenomenul homocromiei (schimbarea ocazionala a culorii corpului), fenomen, de altfel, destul de raspandit in lumea animala.

Inainte de a se explica modul cum se produce acest fenomen, este bine sa vedem in ce consta el.

Homocromia este unul din cele mai interesante si raspandite mijloace de protectie naturala. Este fenomenul care exprima concordanta dintre coloratia corpului si coloratia mediului ambiant, fapt care face ca animalele sa se confrunte cu fondul pe care se afla. Unele animale au insusirea de a-si schimba coloritul de protectie, in functie de anumiti factori. Asa, de exemplu, simpla succesiune a anotimpurilor poate provoca la unele animale modificari in coloritul blanii. O forma de protectie perfectionata este homocromia schimbatoare ocazionala, care exprima posibilitatea pe care o au unele animale de a-si schimba, mai mult sau mai putin repede, coloritul de protectie dupa imprejurarile in care se afla.

Modificarea culorii corpului se datoreaza prezentei in pielea atator animale, a unor celule pigmentate, denumite cormatofori. Acestea sunte celule stelate, puternic ramificate, cu forma caracteristica diferitelor specii si care contin in interiorul lor granule de substanta colorata, denumita pigment.

Schimbarile de culoare sunt rezultatul contractiei sau destinderii diferitilor coloranti, in urma unor comenzi primite pe cale nervoasa. Contractia lor provoaca strangerea pigmentului in centrul celulei, deci paloarea pielii, iar dilatarea determina imprastierea pigmentului in prelungirile cromatoforului respectiv, ceea ce face ca pielea sa apara colorata.

Cel mai cunoscut animal care poseda insusirea de a-si schimba culoarea dupa cea a fondului pe care se gaseste este cameleonul.

Ascuns prin frunzisul tufelor sau al arborilor, cameleonul sta agatat pe ramuri, confundandu-se cu frunzisul sau cu scoarta ramurilor pe care se gaseste la un moment dat. Pielea sa este, in general, verde sau verde cenusie, galbuie. Uneori este aproape albastra, bruna inchisa, uniforma sau cu pete.

In ceea ce priveste explicatia fenomentului homocromiei schimbatoare la cameleon, parerile autorilor au fost diferite. Din numeroasele teorii ne oprim asupra aceleia care se bazeaza pe ideea transporturilor unor «straturi» la suprafata. Conceptia despre «straturi» vine de la faptul ca celulele pigmentate (cromatoforii) sunt dispusi in trei straturi. Cromatoforii rosii formeaza stratul cel mai profund, cel negru se gaseste in patura intermediara, iar cromatoforii galbeni alcatuiesc stratul superficial.

Schimbarile de culoare se produc sub influenta conditiilor externe (a variatiilor de temperatura si lumina, foamea, setea, nevoia de repaus) sau a unor factori interni (frica, mania), care determina tulburari nervoase. In aceste conditii are loc o mobilizare a cromatoforilor, care fiind foarte mobili trec dintr-un plan in altul.

Daca in stratul superficial patrund celule cu pigment galben sau negru, tegumentul se coloreaza in galbui sau negru si respectiv in brun sau negru. Culorile intermediare sunt rezultatul unei intrepatrunderi mai mult sau mai putin complete a cromatoforilor diferit colorati.

Culorile pot inregistra o gama larga de variatii, cuprinsa intre portocaliu si verde galbui sau albastrui, cu toate nuantele de trecere intre alte culori: cenusiu, cenusiu-albastrui, cenusiu-verzui, cenusiu-brun, pana la negru sau brun-ruginiu.

Toate aceste variatii de culoare au insa anumite limite. Este gresita parerea ca pielea cameleonului poate prezenta toate culorile obiectelor inconjuratoare. Cel mai des ea este verzuie, mai mult sau mai putin asemanatoare frunzelor din jurul sau.

In general, modificarea culorii la cameleon nu se face uniform pe toata suprafata corpului. Unele regiuni, ca fata interna a picioarelor, avand cromatofori putin, inregistreaza doar variatii foarte slabe de culoare, iar altele, lipsite complet de cromatofori (ca banda cuprinsa intre barbie si baza cozii ca si fata interna a labelor) nu se pigmenteaza niciodata.

Deplasandu-se in cadrul mediului sau de viata, in locuri cu un colorit variat, cameleonul, gratie capacitatii sale de a-si modifica culoarea, dupa imprejurari poate scapa mai usor de dusmani. Aceasta face ca homocromia ocazionala sa fie considerata ca o adaptare.