Orasul si cetatea Soroca

Orasul Soroca este asezat intr-o veche albie a Nistrului cu fund convex si cu doua talveguri. Partea convexa a albiei, pe care este asezat orasul, pare o insula, daca tinem socoteala de vechiul talveg, dinspre tarmul romanesc, astazi astupat, caci apa Nistrulul se scurge numai prin talvegul ucrainian, singurul cu mult adancit astazi.

Tarmul romanesc este aproape prapastios si domina cu mult pe cel ucrainian, usor inclinat.

Vechiul talveg romanesc se umple si azi, aproape in intregime cu apa revarsata din Nistru, cand vin apele mari, si cu cea adunata din ploi de pe tarmul romanesc, constituind aproape de jur imprejurul orasului un colan de apa, care il transforma in insula. Modernii nu s-au invrednicit sa faca aici nicio lucrare de indignare pentru a feri acest colt de inundatii, din fericire destul de rare.

Tarmul rapos romanesc din dreptul orasului este acoperit cu gradini si vile, asezate in amfiteatru. Ele servesc de vilegiatura pentru populatia locala, expusa vara la calduri nesuferite, orasul fiind asezat in fundul unui ocean, destul de adanc, cu un orizont cu totul limitat de jur imprejur, asa ca un observator putin obisnuit al locului nu intelege pe unde intra si iese Nistrul din acest ceaun.

Numai pe tarmul rapos, destul de inalt si deschis curentilor de aer, populatia isi gaseste scaparea de caldura. Acest aspect armonios da o infatisare fermecatoare orasului, cand vii mai cu seama pe drumul dinspre apa.

Orasul are forma lenticulara si are inca putinta a se prelungi si mari in josul apei. Astazi el este acoperit cu o retea de strazi paralele si perpendiculare pe apa Nistrului. Dar ceea ce este curios este faptul ca malul Nistrului in loc de a fi un cheu, strada sau loc public, este astazi faramitat prin proprietati, toate intoarse cu dosul la apa si cu fatadele spre strada.

Soroca este citata ca schela comerciala din timpurile cele mai vechi. Si astazi ruina cetatii, vechea factorie genoveza, sta cu o semetie de invidiat, marturia rolului important economic jucat de aceasta localitate.

Dl. I. Nistor (I) spune ca Cetatea Soroca este construita in epoca lui Stefan cel Mare.

Revenind asupra Cetatii Soroca, primul fapt ce te izbeste este poarta de intrare in cetate, punctul slab al oricarei fortificatii, care se gaseste cu fata spre inamic inspre Nistru in loc de a fi intoarsa in locul cel mai prielnic pentru a face legatura cu interiorul tarii, cu rezervele si aprovizionarile de tot felul. Acest fapt mai este accentuat inca prin santul plin cu apa, odinioara ce inconjura cetatea, lasand libera numai limba de pamant care duce de la poarta la fluviu. Cu buna credinta, aceasta cetate nu poate fi opera lui Stefan cel Mare.

Soroca este cea mai mica cetate, judecata dupa ruinile ce se vad, fata de celelalte trei cetati de pe Nistu – Hotin, Tighina si Cetatea Alba.

Factoria Soroca are forma circulara. In dreptul varfurilor pentagonului fictiv circumscris cetatii sunt construite turnurile circulare goale de aproape 8 metri diametru, afara de turnul dinspre Nistru, care este dreptunghiular si in care se gaseste deschisa poarta de intrare in Cetate. Curtinele circulare dintre turnurile de flancare au aproape 20 metri. Turnurile au 2 etaje. Solul etajului intai e inaltat cu 4 metri deasupra nivelului curtii interioare. Zidaria dinspre sant este inalta de aproape 15-20 metri.

Apararea frontala se facea pe la partea superioara a zidariei, prin canaluri, iar apararea curtinelor destul de slaba prin turnuri.

In interiorul factoriei sub solul circular la 6-8 metri dedesubt sunt cazematele zidite si boltite pentru depozitarea productelor.

Aceste magazii dau caracterizarea de granar a acestei cetati.