Cheile Corcoaiei - o bijuterie a naturii

Din cartea de geografie si de pe harta fizico-geografica a tarii nostre pastram cu totii, bine intiparita in memorie, forma atat de caracteristic-inconfundabila, de cetate circulara, a lantului Carpatilor romanesti. Masivele muntoase care compun arcul carpatic au fost strapunse transversal de multe rauri ce au creat vai mai largi sau mai inguste, mai lungi sau mai scurte. Ele au devenit cu timpul cunoscute si cautate cai de acces dinspre si inspre diferite zone ale tarii si, totodata, prin pitorescul lor deosebit, veritabile centre de interes turistic. Asa au facut raurile Bistrita, Prahova, Oltul, Jiul, Muresul, Crisul Repede, care si-au taiat renumitele vai si canioane ...

Exista insa in interiorul masivelor muntoase din lantul carpatin vai mai putin celebre, mai putin umblate, cu nimic mai prejos din punct de vedere geologic si turistic. Un asemenea caz in constituie raul Cerna, care isi taie o vale de o neasemuita frumusete intre muntii Godeanu pe dreapta si muntii Mehedinti pe stanga, in sud-vestul Carpatilor Meridionali, cuprinsi intre Jiu si culoarul Timis-Cerna. Pe cei circa 80 de km, cat masoara Valea Cernei pana la varsarea in Dunare, langa oasul Orsova, drumetul iscoditor poate descoperi locuri de un deosebit interes. Cerna strapunge adevarate canioane, strabatute abia in ultimii ani de o sosea astflatata, are un imens “arsenal” de forme exo si endocarstice, printre care pesterile cu diverse caracteristici interesante abunda.

Trebuie subliniat aici ca Cerna, cu izvoarele termale captate pe parcursul sau, a favorizat aparitia si dezvoltarea acelei “perle” intre statiunile noastre balneoclimaterice care se cheama Baile Herculane … La circa 40 km amonte de Baile Herculane, in extremitatea nord-estica a micii asezari Cerna-Sat, cu numai 3 km aval de lacul de acumulare Valea lui ivan din complexul hidroenergetic Cerna-Motru-Tismana, se afla un moment al naturii cunsocut sub numele de Cheile Corcoaiei sau Cheile Corcoaia. Acestea, prin forma lor de un pitoresc unic, se constituie intr-o adevarata bijuterie a naturii. Comparativ cu alte chei sapate in calcare, ele nu prezinta o masivitate si o lungime deosebite, dar aspectul si geneza lor sunt iesite din comun. Cheile Corcoaiei sunt daltuite de apele Cernei intr-un mic masiv de calcare urgoniene, amplasate ca o lama ingusta, orientata de la nord-est catre sud-vest, chiar in albia raului. Cerna, dupa ce coboara aproximativ paralel cu masivul de calcar, pe sub fata sud-estica a acestuia, intr-un moment al ciclului morfogenetic al zonei face un cot brusc spre nord-vest, formeaza Cheile Corcoaiei, pentru ca, imediat dupa iesirea dintre peretii de calcar, sa se arcuiasca spre sud-vest si sa “alunece” paralel cu fetele nord-vestice ale masivului calcaros.

Poate ca tocmai acest fenomen a si favorizat crearea legendei asupra genezei acestori chei … Astfel, in traditia locala, despre Cheile Corcoaiei se spune ca ar fi laut nastere din locitura de palos a viteazului Iovan Iorgovan, care, in lupta sa cu balaurul, ar fi despicat muntele in acest loc taind drum apelor Cernei prin bariera de calcar …

Evident, explicatia stiintifica a genezei Cheilor Corcoaiei este legata in primul rand de constitutia geologica a zonei si de modul diferentiat in care apa a actionat asupra calcarului si asupra granitelor inconjuratoare. Cheile au o lungime de numai 200 m, dar sunt nespus de pitoresti si interesante prin diversitatea formelor pe care le inglobeaza. Peretii sunt verticali, atingand 150 m inaltime, latimea lor ajunge doar la cativa metri, iar fundul cheilor se infatiseaza sub forma unui lant neintrerupt de marmite de mari dimensiuni (4-6 m). ceea ce da insa aspectul caracteristic al cheilor Corcoaiei este faptul ca in profil transversal se observa mai multe niveluri de marmite etajate, in alternanta cu portiuni de perete verticl. Acest lucru sta marturie asupra modului cum raul si-a adancit albia cu intermitente in intensitatea actiunii sale de erodare a masivului de calcar. Foarte pregnant este indeosebi nivelul situat la circa 15 m deasupra talvegului, ce se prezinta sub forma unei succesiuni de marmite al caror perete despartitor a fost complet strapuns, rezultand un fel de tunel adancit lateral in peretii cheilor. Cu precadere pe versantul drept al vaii, aspectul de jumatate de cilindru, culcat orizontal, este foarte bine conturat. Aceasta reprezinta si singura cale de patrundere si strabatere cu piciorul a cheilor. Pe aici s-a amenajat in ultimii ani “poteca” turistica, armata cu balustrade de fier pentru siguranta circulatiei … Pe langa marmitele amintite, semnalam prezenta a diverse tipuri de lapiezuri, existenta a numeroase pesteri ce sunt marturie vechilor niveluri de curgere a apei.

Datorita aspectului lor morfogenetic, unic la noi in tara, cat si datorita pitorescului deosebit oferit turistului ce le strabate, s-a creat aici o rezervatie naturala geologica de circa 10 ha. Din pacate, existenta acestui monument al naturii este amenintata prin lucrarile de amenajare hidroenergetica a Vaii Cernei, drumul de acces la barajul Valea lui Ivan “muscand” realmente din masivul de calcar ce adaposteste Cheile Corcoaiei. Deja exploziile din cariera din amonte si exploatarile de calcar au vitrejit zona de o parte din salbaticia si frumusetea de altadata ,,, Desi partea centrala a rezervatiei e aproape intacta, balustradele de fier n-am mai fost refacute de mult, circulatia turistica fiind astfel ingreunata. Intrarea in chei dinspre Cerna-Sa are un aspect destul de dezolat, gasindu-se urme de santier si exploatare a prundisului.

In contextul general al splendidei vai a Cernei, care de-acum incolo capata noi valente turistice, acest minunat fenomen carstic merita o mai atenta protejare si, mai ales, o adecvata popularizare. El ramane in acelasi timp un adevarat laborator morfogenetic de o inestimabila valoare pentru geomorfologie. Ion Nadrag