Turnul Eiffel

In ianuarie 1887, se executau fundatiile pentru o constructie ce avea sa ramana multa vreme cea mai inalta din lume, devenind totodata simbolul Frantei si emblema Parisului. Cum se ajunsese aici?

In anul 1886, pentru a marca centenarul revolutiei burghezo-democratice din Franta (1789) si a asigura in acelasi timp gazedelor garantia principalei atractii a Expozitiei Universale de la Paris, guvernul francez lansa un concurs pentru realizarea unei constructii inalte de 300 m. Au fost prezentate nu mai putin de o suta de proiecte dintre care cel mai interesant s-a dovedit a fi cea a inginerului Gustave Eiffel. Constructia turnului care avea sa-i poarte numele a produs la vremea ei impresii dintre cele mai diverse: de la opozitia inversunata a zeci de personalitati culturale celebre ale Frantei pana la entuziasmul total al miilor de oameni simpli care priveau zilnic cu admiratie si interes santierul de pe malul stang al Senei. Dupa doi ani, doua lun si doua zile de eforturi neintrerupte ale celor 50 de arhitecti, ingineri si desenatori si 200 de muncitori ce au participat la lucrari, silueta turnului prindea contur definitive. Cu cei 312.27 m ai sai, devenea cea mai inalta constructie realizata pana la acea data de om pe Terra.

Dar iata si cateva date tehnice de baza: fundatia celor patru piloni se afla la adancimea de 14 m, distanta dintre ei fiind de 125 m. Greutatea structurii metalice din fier este de 7.300 t. Pentru comparatie, sa notam ca Notre Dame cantareste 50.000 t, avand inaltimea de 90 m, iar modernul zgarie - nori Montparnasse, cu 59 de etaje, 120.000 t. Turnul are trei etaje, respective trei platforme, cu suprafetele invers proportionale cu inaltimea: ultima, cea de la 300 m, are doar 240 m². Primul etaj se afla la inaltimea de 57.63 m, iar aldoilea de 115.75 m. Ascensoarele instalate pe pilonii din nord, vest si est deservesc etajele 1 si 2, in timp ce un altul, functionand pe pilonul din sud, face legatura, prin intermediul a patru cabine de lift ce pornesc de la etajul 2, cu ultima platforma. Turnul se vopseste la fiecare 7 ani, operatie ce necesita 45 t vopsea si 40.000 ore de munca. In interiorul lui se pot afla deodata pana la 10.416 persoane. De pe ultima platforma, departarile pot fi scurtate pana la o distanta de peste 60 km.

Intre anii 1981 si 1983 turnul a fost supus unor ample si delicate operatii de restaurare pentru ca trecerea in al doilea secol de existenta sa insemne de fapt a doua sa tinerete. Cu acest prilej au fost reamenjate practice toate instalatiile si dotarile tehnice, inclusi cele patru cabine ale liftului din partea superioara, ceea ce sa repercutat favorabil asupra numarului de vizitatori.

In afara importantei sale deosebite ca obieti turistic – panorama “orasului lumina” privita de pe oricare dintre platformele sale, dar mai ales de pe ultima, fiind una dintre cele mai frumoase privelisti din lume -, turnul Eiffel a avut si are – lucru mai putin cunoscut – o importanta deosebita la progresul general al civilizatiei umane. De altfel, tocmai implicatiile sale stiintifico-tehnice l-au salvat de la distrugerea ce I se prevazuse, turnul find construit initial doar pentru o existenta efemera, de numai 20 de ani. El urma sa fie distrus in anul 1910. Ori, aici Gustave Eiffel a intreprins numeroase studii si a efectuat importante experiente asupra caderii corpurilor, rezistentei materialelor si actiunii vantului, concluziile sale stand la originea aerodinamici, ceea ce a permis ulterior dezvoltarea aviatiei. Trei laboratoare (in domeniile astronomiei, biologiei si meteorologiei) au fost instalate in partea superioara. Cel meteorologic a oferit inca de la inceput date importante asupra temperaturii, vitezei vantului, umiditatii atmosferii. O multitudine de aparate si instrumente – anemometre, termometre, pluviometer, higrometre – au fost amplasate la diferite etaje. Unele permit azi masurarea gradului de poluare a atmosferei. Se apreciaza ca domenul telegrafei fara fir a adus, pe plan ethnic, consacrarea defnitiva si autoritara a turnului. Astfel, inca in anul 1898 cercetatorul Ducretet reuseste prima legatura radiotelegrafica intre turn si Panteon, iar in 1904 comandantul Ferrie comunica marinei mesaje codificate in morse. In prmul razboi mondial armata franceza a folosit turnul pentru urmarirea miscarii trupelor inamice, ceea ce i-a adus importante avantaje strategice si militare. Din 1946 turnul este utilizat ca antenna radio s pentru teleiziune, dupa ce inca din anul 1921 el fusese implicat in realizarea primei transmisii radio in direct, iar in 1925 de pe turn se facusera primele incercari de transmisie TV. Azi toate emisiunile de televiziune difuzate in Ile de France – regiunea limitrofa a Parisului – trec prin turn. Aici se afla, de asemenea, un turn de emisie ce face legaturi operative cu politia si cu pompierii. Tot prin turn se face legatura cu satelitul Telecom I.

Turnul Eiffel, in prezent, nu mai este cea mai inalta constructie din lume. Dar, nici Empire State Building, nici Sear’s Tower sau turnurile de televiziune din Moscova si Toronto nu vor putea sa-i stirbeasca acestuia celebritatea.