Viata intre ras si plans

“Oamenii care se daruiesc acestei mari arte, care este arta de a face descoperiri, trebuie sa fie independenti si liberi, subrezistenta lor trebuie sa fie asigurata pe cheltuiala societatii. De la acesti oameni nu trebuie sa se pretinda sa invete pe altii stiinta, ci ei trebuie lasati sa inventeze si sa publice, fiindca descoperirile sunt rare …” Antoin Lauer de Lavoisier

La fel cum reiese din titlu, viata este un echilibru intre comedie si tragedie. Este ca in balanta in ale carei talere atarna de o parte bine in cantitate net inferioara raului, care se pare ca domina totul, incepand de la viata personala, profesionala si chiar in societate. Acest rau, care se poate compara cu un “balaur”, cu multe capete, care chiar daca incerci sa-i decapiteze unul din ele, rasare din nou altul mult mai veninos si mai periculos, pe care nimeni si nimic nu-l poate starpi, singurul antidot fiind poate detinerea omeniei a cinstei si sinceritatii, dar acestea sunt calitati foarte rare pe care sa le poata avea o lume intreaga. Pornind acum de la ideea de ras, viata ia o intorsatura nu tocmai fericita, in care majoritatea oamenilor iua cu adevarat asa zisa viata in ras, folosind diferite metode de a se eschiva cumva in fata ei, dar neajutandu-se defel, mintindu-se pe ei insisi.

Acesti oameni sunt aceia care nu au curajul de a privi adevarul in fata, care incearca sa-si uite necazurile si supararile, consumand fie cantitati mari de bautura, fie substante nocive cum ar fi drogurile, amagindu-se ca viata n-ar fi roz. Nici marea noastra societate nu ajuta cu nimic la inlaturarea acestuia, ci dimpotiva. Astazi, cei ma expusi acestui flagel sunt tinerii care din teama nesigurantei zilei de maine comit diferite greseli care uneori se mai pot indrepta, alteori devin ireparabile.

Dar sa nu mai privim numai cu ochiul intunecat si pesimist al mintii noastre aceasta viata, pentru ca mai exista in lume si oameni care reusesc sa priveasca cu optimism spre viitor si sa-si realizeze cat de cat ceea ce-si propun atat pe plan material, cat si profesional. Acesti oameni, cum multi ar trebui sa fie, sunt dotati in primul rand cu inteligenta, de aici venind si bunatatea sufleteasca, pentru ca unde ati vazut un om prost care sa fie si bun?

In viata de zi cu zi se mai foloseste inversul conform unui proverb: “esti bun si cazi de prost”. Continuand ideea de mai sus, de astfe de oameni are nevoie societatea noastra, care lupta cu valurile navalnice ale vietii si care nu se dau inapoi din fata obstacolelor ce le apar in cale. Dar, acum, cand am prins valul unor schimbari in societate, putem spune ca oamenii o duc mai greu, viata lor este mai mizerabila si atmosfera in care traiesc este rece. Ei isi pun deseori intrebarea: cum va fi viata noastra de acum inainte? Si astfel sunt din ce in ce mai nemultumiti, ingandurati, stresati si agitati. Suferinta oamenilor intrece in intensitate orice splendoare, dar stim ca amaraciunea, suferinta si frica fac si ele parte tot din conditia umana. Suferinta de mute ori te coboara, te alineaza, alungandu-te intr-un fel de patologie a terorii din care nu mai intelegi nimic. Dar, noi, oamenii, trebuie sa trecem de suferinta si sa avem si bucurii, sa fim fericiti si sa avem un trai foarte bun.

Sufletul fiecarui om tanjeste dupa o vorba calda, o mangaiere, un zambet, dar sa nu aiva nci o grija, care sa-l raneasca.