Marţi, 13 Octombrie 2015 22:25 |
Costumul femeiesc din Tara Oltului - Mijlocul si imbracamintea partii inferioare a corpului
Mijlocul
Mijlocul corpului se prinde in “cingatoare”. Cingatoarea este un brau lat cam de 15 cm. tesatura in patru ite a lanei este cam groasa si de aceea se da putin si la piua. Cel mai des braul este colorat in rosu.
Deasupra braului se infasoara “betele”. Late de 4-6 cm, betelele sunt tesute in doua ite. Caracteristica betelelor din tara Oltuui este ornamentatia lor constand in dungi colorate dispuse in lungime si realizate din navaditura. Vargile colorate pe fond rosu au si dat acestor bete denumirea de “bete invargate”.
Imbracamintea partii inferioare a corpului
Prinse de camasa de bumbac, poalele camasii sunt lucrate de obicei din canepa. Ele sunt simpe, albe si nu au nicio ornamentatie.
Principala piesa de port care imbraca partea de jos a trupului se prezinta si ea, ca si camasa, sub mai multe variante. Ca structura este vorba de o bucata de tesatura de forma dreptunghiulara. Variatiile provin din diferenta de material, de tehnica confectionarii si de colorit. Cea mai veche piesa din aceasta categorie este “pastura”, un fel de dort foarte lat, alcatuit din doua foi incheiate laolalta. Materialul din care este facuta pastura este panura din lana tesuta in patru ite si data la piua.
Culoarea pasturei este rosie la femeile tinere si neagra la cele varstnice. La marginea de jos a pasturei atarna ciucuri, “frambi”, scosi din urzeala. In unele sate marginea de jos este ornamentata si cu obanda de “flori tiparite”.
Pastura se pune peste “cingatoarea” rosie care se infasoara peste poale. Pastura se pune in fata si se strange tare peste solduri, in asa fel incat colturile ei de sus se petrec unul peste altul in spate.
In modul acesta poalele se vad la spate ca un triunghi alb cu varful la linia taliei in punctul unde se petrec colturile pasturiei si cu baza larga la linia de jos a poalelor.
Peste pastura se infasoara betele. Marginea de sus a pasturei este lasata sa se vada de sub betele infasurate suprapus.
Pastura este azi tot atat de rara ca si pomeselnicul. Intr-o prima faza locul ei a fost luat de “pasturica” din lana tesuta in patru sau in mai multe ite, in tehnica in care sunt lucrate asa-numitele macaturi. Pasturica se purta tot in fata, in spate punandu-se intotdeauna “pastura de spate” din tesatura de lana data la piua si colorata in vanat inchis sau in negru.
Mai tarziu, atat locul padturei cat si al pasturicei a fost luat de surt. Azi fetele si femeile tinere din tara Oltului poarta “surtul” asemanator cu pastura datorita forme sale dreptunghiulare si largimii sale, dar deosebindu-se prin aparitia “fodorului” la marginea si colturile de jos. Surtul este tesut in doua ite, avand urzeala de bumbac si beteala din arnici colorat (uneori si bateala este de bumbac). Ornamentatia surtului consta in “vargi” verticale alternand cu motive geometrice alese in razboi. Surtul se poarta tot singur. Rareori se poarta cu pastura de spate. Cingatoarea rosie nu se mai pune sub surt.
Linia siluetei femeii din tara Oltului ramane insa aceeasi cu soldurile strans infasurate. Uneori surtul foarte larg cuprinde aproape tot mijlocul, lasand descoperite poalele albe din dreptul soldului strang. Pe deasupra surtului se pun betele.
Haine lungi
Pe vremea rea si iarna, pe deasupra se imbraca “buboul”. Este un fel de suman facut din tesatura groasa de lana in patru ite. Lucrat in tehnica “straiurilor” groase de pat, este dat la piua si valtoare care-i scot mate lungi de lana facandu-l sa semene cu cojoacele ciobanesti. Buboul este croit foarte simplu din doua foi drepte, fara clini. “Baierele” de lana colorate viu, cu care se leaga la gat, constituie singurul eement de podoaba.
Buboul face si el parte din vechiul costum al tarii Oltului. Locul lui este astazi luat de “recei”, o haina lunga de panura vargata cateodata in dungi rosii-cafenii si negre.
Incaltamintea
La vechiul costum de pomeselnic, pastura rosie, camasa cu poale si cingatoare, picioarele erau imbracate in “cioareci” de panura alba. Cioarecii erau niste turetici, fara talpa, care imbracau piciorul de la glezna pana la genunchi. Laba piciorului este infasurata in “obiele” de panza. Mai tarziu locul cioarecilor si ebielelor l-au luat ciorapii impetiti.
Opincile din piele de bivol erau regasite de fiecare om in gospodaria lui. Aveau “ciocul” mic ingurzit cu o curea de piele. Se legau cu nojite negre de par de capra, care se infasurau in jurul glezne. In unele sate femeile au purtat cizme din piele de capra. Azi in toata tara Oltuui femeile poarta ghete, prin traditie.
Newer news items:
Older news items:
|
Urme de colindPe urme dalbe de colind,Ma poarta din nou gandul,Strang amintirile sirag,Si doruri, randuri, randuri.
Read moreHoroscop Berbec octombrie 2013 Afla horoscop Berbec octombrie 2013. Afla previziunile astrologice pentru luna octombrie 2013 pentru zodia Berbec: dragoste, cariera si bani, sanatate.
Read moreZeii greci - Demetra Demetra (greacă: Δημήτηρ) era în mitologia greacă zeiţa agriculturii şi a roadelor pământului. Era fiica lui Cronos şi a Rheei şi aparţinea generaţiei olimpienilor. Demetra a avut...
Read morePoezii de vară Vară de Lucian BlagaLa orizont-departe-fulgere fără glaszvâcnesc din când în candca nişte lungi picioare de păianjen-smulsedin trupul care le purta.Dogoare.
Read moreDieta si cura de detoxifiere dupa sarbatori A fost sarbatoare, mancare din belsug si a fost greu sa va abtineti din a gusta diferite produse si preparate traditionale romanesti pe baza...
Read more9 martie - Sarbatoarea traditionala a celor 40 de Mucenici si ziua barbatului Semnificatii Ziua de 9 martie este cunoscuta popular ca sarbatoarea Mucenicilor, a carei insemnatate deriva din sacrificiul celor 40 de...
Read moreBusuiocul alimentar Busuiocul, una dintre plantele considerate sfinte si semn al regalitatii, face parte din categoria ierburilor aromatice care sunt folosite foarte mult si in bucatarie. La fel ca patrunjelul, busuiocul...
Read moreAdrian Păunescu - Analfabeţilor V-am spus că sunt un om periculosŞi nu mi-aţi luat avertismentu-n seamă.V-am spus s-aveţi pentru persoana meaUn plus de-ngrijorare şi de teamă.V-am spus că fac teribil...
Read moreHoroscop Gemeni decembrie 2013 Afla horoscop Gemeni decembrie 2013. Afla previziunile astrologice pentru luna decembrie 2013 pentru zodia Gemeni: dragoste, cariera si bani, sanatate.
Read moreLotul Danemarcei pentru EURO 2012 Afla care este lotul Danemarcei (portari, fundasi, mijlocasi, atacanti, antrenor) pentru Campionatul European de Fotbal 2012, EURO 2012. Iata care sunt cei 23 de jucatori convocati!
Read moreDin istoricul sarii Primele marturii scrise asupra utilizarii sarii in alimentatie le avem de la egipteni, care, cu 5000 de ani in urma, o intrebuintau la conservarea carnurilor. Mai tarziu,...
Read moreAcatistul Izvorului Tămăduirilor Născătoarei de Dumnezeu În prima vineri după Paşti, în Săptămâna Luminată, Biserica Ortodoxă prăznuieşte Izvorul Tămăduirii, sărbătoare închinată Maicii Domnului. Rugăciunile începătoare, apoi: Condacul 1 Pe...
Read moreSemnele de punctuaţie - poezii Două puncte Suntem fraţii gemeni, ştiţi? Două puncte ne numiţi. Folosiţi-ne, în scris, vă rog, Înaintea liniei de dialog. De asemenea, să nu uitaţi Şi-n alt loc...
Read moreFelicitari animate cu peisaje de toamna Toamna este anotimpul care te imbata de aroma fructelor, petrecerilor si culorilor. Vremea mohorata se amesteca cu starea sufleteasca de melancolie si visare. Iata cateva...
Read moreNunta Soarelui cu Luna Cica, in vremea de demult, cand de abia urzise Dumnezeu oamenii, pe Soare incepuse sa-l bata vant de insuratoare. Uitase, dragutul de el, de datoriile cu care...
Read morePoveste de Sfantul Nicolae Au fost odata ca niciodata un om si o femeie care aveau trei fete, una mai cuminte si mai frumoasa ca cealalta. Dar intr-o zi, omul ramase...
Read more