Zona Zoster sau Herpes Zoster

Zona Zoster sau Herpes Zoster este o boala dermatologica, infecto-contagioasa cauzata de reactivarea virusului varicelo-zosterian, acelasi care produce varicela. Virusul varicelo-zosterian persista timp indelungat (probabil toata viata) in organismul persoanelor care au suferit de varicela (aparenta clinic sau nu). Virusul ramane in ganglionii nervosi si se reactivaza atunci cand imunitatea este scazuta, cand alte boli afecteaza capacitatea de aparare a organismului, in conditii de stres sau deprimare. Zona zoster se caracterizeaza printr-o eruptie cutanata dureroasa acoperita cu vezicule (leziune tegumentara de mici dimensiuni, plina cu lichid). Aceasta poate afecta diferite parti ale corpului, in functie de dermatoamele (zona a pielii inervata de un singur nerv spinal) implicate.

Incidenta Zonei zoster

Majoritatea pacientilor care sufera de zona zoster sunt persoane de peste 60 de ani. Rareori zona zoster apare la persoane mai tinere. Frecventa bolii este mai mare la adulti si batrani (90%), iar la copii apare foarte rar (5% din totalul cazurilor). Aproximativ 90% din populatia adulta la nivel mondial este purtatoare a virusului varicelei, iar 20% din aceste persoane vor fi afectate de zona zoster intr-un moment al vietii. Incidenta zonei zoster este egala la femei si barbati.

Cauze si factori de risc

Cauzele reactivarii virusului varicelo-zosterian dupa o perioada prelungita de inactivitate sunt necunoscute. Factori de risc sunt:

§         Inaintarea in varsta. Riscul de aparitie a zonei zoster creste odata cu inaintarea in varsta. Un studiu a estimat ca o persoana care ajunge la varsta de 85 de ani are un risc de 50% de a avea zona zoster. Riscul pentru nevralgie postherpetica este, de asemenea, mai mare la persoanele in varsta si creste dramatic dupa 50 de ani. Nevralgia postherpetica este persistenta durerii de-a lungul unuia dintre nervi si este complicatia cea mai de temut a zonei zoster.

§         Sistemul imunitar slabit.

§         Medicamentele imunosupresoare. Pacientii care iau anumite medicamente care deprima sistemul imunitar au un risc crescut pentru zona zoster (precum si alte infectii). Acestea includ: azatioprina, clorambucil, ciclofosfamida, ciclosporina, cladribine, infliximab, adalimumab, corticosteroizii (metilprednisolon, prednison) etc. Aceste medicamente sunt folosite pentru pacientii care au fost supusi transplantului de organe sau pacientii care sufera de bolile autoimune severe (artrita reumatoida, lupusul eritematos sistemic, diabetul zaharat, scleroza multipla, boala Crohn, colita ulcerativa).

§         Infectia cu virusul varicelo-zosterian (varicela) in primul an de viata.

§         Expunerea in utero la varicela. In cazul in care o femeie insarcinata are varicela, copilul ei are un risc crescut de dezvoltare a zonei zoster in timpul primilor 2 ani de viata.

§         Stres, oboseala sau traumatisme.

Modalitati de transmitere

Zona zoster este o boala contagioasa. Virusul varicelo-zosterian se poate transmite de la persoana cu zona zoster la copiii sau adultii care nu au avut varicela, dar, in loc de a dezvolta zoster zoster, aceste persoane dezvolta varicela.

Un studiu arata ca virusul poate fi raspandit prin aer si din veziculele dureroase ale zonei zoster. Zona zoster este contagioasa atata timp cat se formeaza noi vezicule (lichidul din interiorul veziculelor cutanate contine particule virale) si in timpul cat se usca veziculele mai vechi. Similar cu varicela, pacientul cu zona zoster este contagios pe toata durata bolii, pana la aparitia crustelor. Dupa ce toate veziculele sunt acoperite de cruste virusul nu mai poate fi raspandit. Pacientii cu zona zoster trebuie sa evite contactul fizic cu persoanele care nu au avut varicela si in cazul carora infectia ar putea antrena consecinte grave - cum este cazul femeilor insarcinate (infectia poate fi periculoasa pentru fat), persoanelor imunodeprimate si nou-nascutilor.

Simptome si etape in evolutia Zonei zoster

Dupa reactivarea virusului varicelo-zosterial, Zona zoster se dezvolta in etape:

§         Prodromul - inainte de aparitia eruptiei

Prodromul, perioada de dinaintea aparitiei eruptiei se caracterizeaza prin durere, senzatie de arsura, prurit, tiuituri in ureche, amorteala in zona afectata. Toate acestea apar cu cateva zile inainte de aparitia eruptiei; disconfortul apare pe o singura parte a corpului, mai frecvent pe piept sau pe spate, dar poate apare si pe abdomen, pe cap, fata, gat, pe o mana sau pe un picior. Pot de asemenea sa mai apara simptome asemanatoare cu cele ale gripei (de obicei fara febra): frisoane, dureri de stomac sau diaree; acestea pot apare chiar inainte sau in timpul aparitiei eruptiei sau poate sa apara inflamatia si sensibilitatea nodulilor limfatici.

§         Etapa activa (apare eruptia cu vezicule)

In etapa activa apare o eruptie ce consta in vezicule mici umplute cu lichid, aparute pe o zona rosie de o singura parte a corpului. Fluidul din vezicule este clar la inceput dar poate deveni tulbure in 3 sau 4 zile. Durerea extrema, descrisa ca "ace infipte in piele" poate acompania eruptia cutanata. Veziculele se pot sparge, lichidul se prelinge si crusta apare in 5 zile. Vindecarea completa are loc in 2-4 saptamani dar pot ramane cicatrici.

§         Nevralgia postherpetica (etapa de durere cronica)

Este cea mai comuna complicatie a zonei zoster. Dureaza cel putin 30 zile si continua luni de zile sau chiar ani. Simptomele sunt: senzatie de arsura, durere persistenta si intepatoare in zona afectata, sensibilitate extrema la atingere. Durerea asociata cu nevralgia postherpetica afecteaza cel mai des fruntea sau pieptul si face dificila alimentarea, somnul si activitatea zilnica a pacientului. De asemenea poate duce la depresie.

Zona zoster poate fi confundata cu alte boli cu simptome asemanatoare (eruptie si durere). Astfel de boli sunt: infectia cu herpes simplex sau apendicita.

Complicatiile Zonei zoster

Complicatiile zonei zoster pot fi multiple, iar unele dintre ele pot fi foarte grave:

§         Nevralgia postherpetica. Unele persoane continua sa acuze dureri la nivelul eruptiei cutanate  mult timp dupa ce veziculele au disparut. Aceasta afectiune este cunoscuta sub numele de nevralgie postherpetica si apare atunci cand fibrele nervoase deteriorate trimit semnale exagerate de durere la nivelul creierului. Aceasta este putin frecventa la tineri, insa jumatate dintre persoanele peste 50 de ani cu zona zoster acuza dureri cateva luni dupa disparitia semnelor de pe piele. Se manifesta prin senzatia de arsura, durere intepatoare in zona afectata, sensibilitate crescuta la atingere. Afecteaza cel mai des fruntea si toracele.

§         Pierderea vederii. Zona zoster oftalmic (eruptia apare pe frunte, obraz, nas si in jurul unui ochi) poate provoca infectii oculare dureroase, care pot duce la pierderea vederii.

§         Probleme neurologice. In functie de nervii care sunt afectati, zona zoster poate provoca encefalita (inflamatia creierului), tulburari de auz sau echilibru, paralizie faciala. Inflamarea si blocajul vaselor sangvine pot provoca atacuri cerebrale.

§         Zona zoster diseminata. Reprezinta o eruptie cu vezicule pe o portiune mai mare a corpului si poate afecta inima, plamanii, ficatul, pancreasul, articulatiile si tractul intestinal. Infectia poate cuprinde nervii ce controleaza miscarea, cauzand o slabiciune temporara.

§         Infectii ale pielii. In cazul in care zona zoster nu este tratata in mod corespunzator se poate produce suprainfectia cu bacterii.

§         Cicatrici si depigmentari ale pielii.

Profilaxie Zona Zoster

Nu exista o cale de prevenire a zonei zoster. Oricine a avut varicela poate face zona zoster la o varsta mai inaintata. Se poate evita luarea virusului care cauzeaza varicela si mai tarziu zona zoster, prin vaccinare contra varicelei. Exista posibilitatea ca vaccinul sa stimuleze imunitatea la zona zoster la aceia care au avut varicela in copilarie sau la adultii care au mai avut zona zoster. Studii la adulti, pentru prevenirea zonei zoster cu ajutorul vaccinului, continua.

In cazul in care o persoana nu a avut varicela, se recomanda evitarea contactului persoanei respective cu o persoana bolnava. Lichidul din vezicule este contagios si expunerea la acesta poate cauza varicela (nu zona zoster) la persoanele care nu au avut varicela.

O persoana cu zona zoster trebuie sa evite contactul cu alte persoane, pana cand veziculele se vindeca. Este foarte important sa se evite contactul cu persoane cu risc special, precum:

§         femei gravide, copii, bebelusi si oricine nu a avut varicela

§         o persoana care are o alta boala

§         o persoana cu sistem imunitar slabit.