Vipera Cleopatrei

Se stie ca Cleopatra, vestita regina a Egiptului, a preferat sa moara decat sa se supuna umilirii de a figura in Triumful lui August, invingatorul ei.

Dorind sa evite o agonie care sa-i rasuceasca membrele delicate si sa-i urateasca trasaturile fetei, imparateasa s-a hotarat sa se lase muscata de un sarpe veninos, care da o moarte blanda, fara zvarcoliri.

Cei vechi il aratau pe acest sarpe sub numele de aspic (de la vorba greceasca aspis - destind) din cauza proprietatii acestuia de a-si destinde si a-si umfla gatul. Aceasta varietate de reptila se numeste azi vipera de Egipt, iar naturalistul francez Linne i-a dat numele de haje.

In afara de proprietatea de a-si umfla gatul, aceaste reptile o mai au si pe aceea de a lua o atitudine dreapta.

Asadar, acest soi de reptila imparteste cu omul privilegiul de a sta drept, cu capul si cu privirea indreptata in sus. De obicei, nu se folosesc de aceasta aptitudine si se tarasc pe pamant ca orice reptila. Numai cand sunt in primejdie iau aceasta pozitie, ridica capul, cercetand tot orizonul cu ochii si nu se lasa pe pantece decat atunci cand sunt linistiti. Uneori, prin miscarilor lor, se pare ca danseaza.

Aceste reptile sunt foarte raspandite in Egipt si se gasesc pe campii sau prin santuri.

Ele nu ataca pe omul care nu le face nici un rau si este destul de departat de ele, asa ca muncitorii de pamant nu se tem de ele, desi stiu ca muscatura lor este mortala.

Scamatorii din Egipt arata publicului un fenomen in adevar curios desi simplu: in mijlocul unor semne cabalistice si a unor strigate salbatice, ei transforma viepra in “baston”, adica o aduc in stare de catalepsie.

Geoffroi de Saint Hilaire, un naturalist francez, a constatat insa ca fenomenul este produs pur si simplu prin strangerea cu mana a capului sarpelui, experienta pe care a incercat-o singur.

Ca si pe timpul Cleopatrei, reputatia viperei este grozava. Nu numai ca muscatura ei da moartea, dar da o moarte aproape fulgeratoare. Cea mai mica picatura de venin de-a viperei introdusa sub pielea unei pasari o ucide in cel mult un sfert de ora.

Pe un mare numar de monumente din Egipt se gaseste figura viperei, reprezentata in atitudinea sa caracteristica dreapta, ca o santinela veghetoare asupra campurilor. De altfel, vechii egipteni o considerau ca divinitatea protectoare a Universului. Egiptenii moderni nu s-au lasat cu totul de aceasta superstitie, de altfel respectabila si mai ales inofensiva.