Interferente.ro Sanatate Tratamente Vinul ca tratament

Joi, 05 Decembrie 2013 14:09

Vinul ca tratament

Foarte rar, terapeutii au clasat printre plantele folositoare sanatatii organismului uman, vita de vie si derivatul ei direct direct, vinul! Marele Pasteur scria: «Vinul poate fi considerat, pe drept cuvant, cea mai sanatoasa si mai igienica bautura». Cu conditia, precizeaza medicii de azi, sa fie consumat cum trebuie … si cat trebuie.

 

Pe vremuri, grecii utilizau anumite vinuri pentru a-si pastra sanatatea. Vinul, obtinut din faimosii struguri de Heria (Arcadia), facea femeile fecunde, sustinea Helios, celebrul medic din antichitate, iar vinul lui Chios, care provoca pofta de mancare, era folosit pentru condimentarea bucatelor.

Recente cercetari ale dieteticienilor si biologilor contemporani au ajuns la concluzia ca vinul poseda virtuti binefacatoare pentru oameni, daca, bineinteles, e vorba de o bautura naturala (netrata chimic) si care se consuma in cantitati moderate. Nu stim cata vita de vie era pe timpul lui Pliniu, dar stim ca astazi ea este cultivata pe mai mult de 10 milioane hectare in Europa, care detine 72 la suta din cultura mondiala, pe primele locuri situandu-se Italia, Franta, Spania, Portugalia, Romania. Si daca aria podgoriilor s-a dublat, productivitatea lor s-a triplat. In ceea ce priveste utilitatea si utilizarea vinului in lume, medicii s-au declarat contra abuzului si chiar a folosirii lui, mai ales de catre bolnavii cu ulcer, hepatite, astenii, de catre hipertensivi si cardiaci. Adeptii vinului l-au insa pe Hipocrate si pe Pasteur, care considerau vinul «un minunat remediu al unor maladii» sau ca «bautura foarte igienica» pentru cei sanatosi atunci cand este folosit cu moderatie si numai la mese.

Produsul obtinut prin fermentarea sucului de struguri nu este un simplu amestec de apa si alcool, ci un lichid foarte complet si «viu», continand vitamine, dermenti, zaharuri, diateze, oligoelemente, etc. Chimistii au izolat peste 300 de componenti. Un litru de vin contine 800-900 g apa, 20-30 g glucoza si fructoza, 5-10 g glicerina, 6-12 g acizi organici, cateva grame de de magneziu, potasiu, calciu, fier, 60-100 g alcool, precum si o multime de compusi diferiti, dintre care cel putin jumatate nu sunt inca bine cunoscuti. Magneziul este un component al vinului necesar organismului uman si in special celulelor nervoase ale creierului si maduvei spinarii. Calciul asigura cresterea scheletului si intretinerea oaselor, sodiul joaca un rol important in echilibrul molecular si in transmisia influxului nervos, potasiul serveste la reglementarea functionarii automatice a inimii, fierul combate anemia si este recomandat in stari de convalescenta.

Pentru ce boli poate fi vinul (obligatoriu baut in cantitati mici!) un remediu terapeutic? Unii specialisti sunt de parere ca, datorita elementelor lui (calciul, fier, potasiu, etc.) si valorii sale calorice, vinul, de preferinta cel sec, este un produs energizant pentru diabetici (rapid metabolizat de insulina), cel rosu e recomandabil in obezitate, anorexie (lipsa poftei de mancare), in anemie ca si in geriatrie, unde reda somnul si apetitul la varstnici. Are actiune tonica generala, care stimuleaza organismul si-i intareste posibilitatile de autoaparare. Vinurile rosii calde si indulcite se recomanda in gripe si bronsite. Se pare ca vinul ar contine si substante anticolesterinice. Nu sunt indicatii ca vinul ar dauna ficatului, cand este consumat in cantitati moderate. In cartea sa «Ingrijiti-va prin vin», dr. Mauru recomanda pentru fiecare maladie vinul capabil de a o vindeca, cu indicatiile cantitatilor de baut. Consumat putin si doar in imprejurari festive, obisnuieste pe cei tineri sa nu recurga la alcooluri tari.

Privitor la cantitatile de vin consumate s-au stabilit trei mari categorii: prima cuprinde 5 tari mari producatoare, dar si consumatoare (Italia, Franta, Spania, Portugalia, Argentina), a doua categorie cuprinde alte tari, in majoritate europene, printre care si Romania, tari unde se bea mai putin si mai ales la anumite ocazii, iar in a treia categorie, cu consumul cel mai restrans de vin, se numara tarile nordice din Europa si statele mari din America si Asia.