Un document inedit despre marsul revolutionar de la 1848 din Tara Romaneasca

Oricat de apasatoare e negura ce invaluie sub haina uitarii faptele trecutului, ramane totusi nepieritoare, macar o scanteie de cuget, pastrata in memoria vremurilor din orizontul aprins al istoriei. Ideea se desprinde din contemporanitate, ca o necesitate impusa de flacara continuitatii celor mai nobile traditii, din viata si lupta poporului, in marile sale momente de jertfa si glorie.

Intorc o fila de arhiva, ingalbenita de povara anilor, pastreaza inca imaginea fierbinte a unor fapte si ganduri. Anul 1848, evocat in cele doua marsuri ale revolutionarilor din Transilvania si Moldova, cu aceeasi maxima vibratie sufleteasca, a freamatului de libertate nationala si sociala, purtat de-a lungul secolelor, de un popor de doua ori milenar.

Un alt document existent, datat din anul 1901, confirma ca in Tara Romaneasca a fost compus un cantec asemanator celor doua marsuri din Moldova si Transilvania, ale lui George Sion si Andrei Muresanu, dintre care “Desteapta-te romane” a devenit imn revolutionar al tuturor romanilor de pe cele doua versante ale Carpatilor.

Atat versurile, cat si muzica au fost culese de folcloristul Gheorghe S. Vasiliu, din Muntenia si Oltenia, care le-a armonizat asa cum au fost interpretate in anul 1848.

Dorind sa-l popularizeze, intocmeste la data de 5 ianuarie 1901, o cerere catre Administratia Casei Scoalelor:

“Domnule Ministru,

Subsemnatul voind a tipari cantul revolutiei anului 1848 ce de ½ de secol a ramas necunsocut pana astazi aci in tara, oferindu-l cu respect Onor Ministrului Cultelor si Instructiunii Publice, vin a va ruga sa binevoiti a-mi aproba un fond spre tiparirea lui pentru a nu ramane asta cantare atat de pretioasa in intunecime si care subsemnatul de 3 ani umblu spre a scri in sensul adevarat cum s-a cantat in acel an.

Cu tot respectul,

Gh. S. Vasiliu”

“Domniei Sale D-lui Ministru al Cultelor si Instructiunii Publice.

In aceeasi zi, primeste urmatorul raspuns:

Administratia Casei Scoalelor 5.01.1901

D-lui Gheorghe S. Visiliu

Am onoarea a va face cunoscut ca pentru culegerea si armonizarea cantului revolutionar de la 1848, vi s-a acordat un premiu de 400 lei, insa cu conditia ca dupa tiparirea lui sa depuneti la Administratia Casei Scoalelor un numar de exemplare corespunzator premiului acordat.

Odata cu aceasta va inaintam si ordonanta de plata nr. 1890 in suma de 400 lei.”

Bucuria a fost scurta. S-au scurs zile si saptamani in asteptarea executarii ordinului. Dupa mai bine de o jumatate de an, timp in care a discutat problema tiparului la un pret convenabil cu o tipografie din strainatate, Gheroghe Vasiliu revine cu un memoriu.

“Domnule Ministru,

Dupa o munca si o minutioasa cercetare de aproape 3 ani, prin intreaga Muntenie si Oltenie, am putut descoperi cantul (Marsul) revolutiei anului 1848, punandu-l pe note muzicale astfel dupa cum se canta pe strade in timpul acelui an; subsemnatul l-am armonizat pentru o voce si patru voci.

Domnule Ministru, aceasta pretioasa cantare ca sa fie pastrata ca un document istoric, ce pana astazi ½ secol trecut a ramas in intunecime fara a nu se stii de ea, am gasit cu cale a o tipari in institutul grafic din Leipzig in Germania un numar de 600 exemplare, aceste exemplare voind a le oferi onorat Minister al Cultelor si Institutiilor Publice, vin a va ruga D-le Ministru sa binevoiti a-mi pune la dispozitie suma de 400 de lei pe pentru a le scoate si da in stapanirea Casei Scoalelor folosindu-se de el impartindu-se chiar ca premii la scolile din tara, premiile la scolile din tara, obligand in acel timp pentru a pune in studiu, caci numai astfel s-ar putea raspandi si cunoaste aceasta cantare.

Gh. S. Vasiliu”

Aprobata initial, cererea i-a fost ulterior respinsa din lipsa de fonduri. Dar din dosarul pastrat si inventariat in acel timp de catre organele Ministrului Instructiunii si al Cultelor, lipseste tocmai mobilul corespondentei: marsul cules si armonizat de catre Gheorghe Vasiliu.

In 1977 dr. Maria Dogaru din cadrul Directiei generale a Arhivelor Statului, a descoperit o partitura pentru fanfara, intitulata “Marsul revolutionar – in numele guvernului” – scrisa in clocotul evenimenelor anului 1848, de catre Pascu Purcarea unui ofiter de linie al regimentului 2 din Tara Romaneasca. Lucrarea a fost studiata si publicata in colaborare cu compozitorul Viorel Cosna in revista Muzica din 1976 si dupa 3 ani intr-un supliment al Revistei Arhivelor.

Ramane o datorie de constiinta in fata marilor infaptuiri ale stramosilor grija patriotica de a intregi si pastra cu integritate, tezaurul national al marturiilor documentare. Pentru ca ne apartine.