|
Joi, 29 Octombrie 2015 23:55 |
|
Uleiurile si diverse intrebuintari ale acestora
 Uleiurile sunt lichide grase, ce plutesc pe apa, fara a se amesteca cu dansa. Ele pateaza hartia si se dizolva in spirt si in benzina.
Cele mai multe uleiuri se gasese in semintele si uneori in fructele plantelor. Rareori se gaseste uleiuri si in corpul animalelor, cum e de exemplu untura de peste.
Toate uleiurile ard si, lasate mult timp la aer, se iutesc si capata un miros neplacut, adica rancezesc. Unele, in acest caz, se usuca si se prefac intr-o materie rasinoasa, solida. Acestea se numesc uleiuri sicative. Uleiurile care nu se usuca la aer sunt cunoscute sub denumirea de uleiuri nesicative.
Cele mai insemnate uleiuri sicative sunt uleiul de in, de canepa si de nuca. Uleiul de in se scoate din semintele de in, prajite, sfaramate si tescuite in saci. El e un lichid galbui si cu miros placut. Se usuca foarte repede la aer si de aceea, amestecat cu anumite materii, se intrebuinteaza la facerea lacurilor, vopselelor si a musamalelor. Amestecat cu carbune se intrebuinteaza la fabricarea cernelii de tiparit.
Uleiul de canepa se scoate la fel din semintele de canepa. Se intrebuinteaza la facerea vopselelor, la iluminat si chiar in bucatarie.
Uleiul de nuca se intrebuinteaza ca aliment si in pictura, caci e sicativ.
Uleiurile nesicative mai insemnate sunt uleiul de masline (untdelemnul) si uleiul de rapita.
Uleiul de masline se scoate din masline bine coapte si culese cu ingrijire. Acestea se zdrobesc si se pun la teasc. Untdelemnul scos astfel se numeste untdelemn virgin. Untdelemnul acesta e putin verzui, dar e foarte gustos. Materia stoarsa se uda cu apa fierbinte si se tescueste din nou si mai tare. Untdelemnul, ce iese acum, e untdelemnul galben, care se intrebuinteaza la gatitul bucatelor. Din maslinele stricate se scoate un ulei ce nu e bun de mancat, dar se intrebuinteaza la iluminat si la fabricarea sapunurilor.
Din rapita se scoate un ulei galben si cu miros neplacut, care se intrebuinteaza la iluminat, la unsul maginilor si la fabricarea sapunurilor.
Ramasitele de in, de canepa, de nuca si de rapita, scoase de la teasc, se dau ca hrana animalelor.
Related news items:
Newer news items:
Older news items:
|
