Trei mistere, trei programe

Sunt trei mistere fundamentale. (Kant era uimit de doua: de cerul instelat si constiinta din om). Unul este al universului fizic, al doilea al vietii, al treilea al cunoasterii. Oamenii de stiinta nu le considera mistere, ci probleme deschise, marile provocari.

Cunoasterea inainteaza pas cu pas, castiga teren dupa teren. S-au realizat progrese considerabile, au fost elaborate modele, au fost propuse explicatii pe portiuni, in domeniul particulelor elementare, al fabricarii materiei in cosmos, al exploziei initiale, al programarii genetice, al functionarii vederii si altele. Dar opera este departe de a fi incheiata.

Daca am sti, de pilda, cum functioneaza cunoasterea umana, infatisarea intregului proces educativ s-ar schimba, scolile si manualele ar arata altfel. Daca am sti mecanismul insusirii limbii naturale de catre un copil sau daca am sti cum lucreaza creierul!

Stiinta are motive sa fie mandra de cunostintele sale, dar are si temeiuri sa nu fie aroganta. O interesanta carte scrisa de peste 50 de oameni de stiinta competeti se numeste Enciclopedia ignorantei si are ca subtitlu: Tot ce vrei sa stii despre lucrurile nestiute.

Cifra amenintatoare a cunostintelor noi, zilnice, in torent neintrerupt este un remediu impotriva infatuarii cercetatorului. Dar si mai sigur castiga el trasatura caracteristica a omului de stiinta: modestia, atunci cand parcurge lista si programele problemelor nerezolvate.

Pseudostiinta cu pretentii de solutii definitive si de teorii mari infloreste la aceasta liziera, la marginea teritoriului in care accesul e atat de greu. Cati autori nu vand sticlute cu apa colorata cu pretentia de elixir! Cati nu flateaza slabiciunile cititorilor si exploreaza setea lor de cunoastere oferind solutii ce incap in formule si pilule!

Oamenii sunt situati prin profesiunea lor mai aproape de o problematica sau alta. Inginerul, tehnicianul, constructorul se vor interesa mai mult de constructia materiei si de teoriile fizicii, un medic, un agronom sau un biolog vor fi sensibili la problemeatica vietii, iar un profesor, un scriitor, un educator se vor atasa usor dezbaterilor epistemologice. Cunoasterea sta in centrul celor trei programe, pentru ca orice se stie in plus asupra mecanismului ei se repercuteaza instantaneu asupra dobandirii cunostintelor in toate domeniile.

O noua ramura, stiinta cognitiva, si-a propus sa lichideze ramanerea in urma si sa grabeasca cercetarile asupra proceselor de cunoastere. Pretextul este stimularea operatiilor mintale pe calculator. Lingvistica, psihologia, neurologia, informatica, logica, matematica, microelectronica, toate isi dau concursul la acest proiect. Echipa interdisciplinara cognitiva are cateva realizari. Poate ca va dezlega cateva din necunoscutele acestei minunate facultati de cunoastere a omului, care-i tine loc de instincte, care-i defineste ca fiinta deschisa, mobila si adaptabila si care-l inzestreaza cu mijloace apte sa-i asigure supravietuirea.