Superstitii, obiceiuri, credinte, datini si traditii de Sfantul Gheorghe

Ziua de 23 aprilie, in calendarul ortodox,  este marcata ca ziua Sfantului Mare Mucenic Gheorghe. In traditia populara romaneasca, Sfantul Gheorghe este cunoscut sub numele de San-George/Sangiorz. Este considerat a fi un zeu al vegetatiei, protector al naturii inverzite, al vitelor si al oilor. Ca in mai toate sarbatorile crestine si in aceasta zi de Sfantul Gheorghe sunt pastrate, mai ales la sate, o serie de superstitii, obiceiuri, credinte, datini si traditii.

Iata cateva superstitii, obiceiuri, credinte, datini si traditii de Sf. Gheorghe:

Noaptea dinaintea sarbatorii, numita noaptea Manicatoarei, sora Sfantului Gheorghe, este in credinta populara un moment in care ies strigoii si bantuie prin sat.

De ziua Sfantului Gheorghe, la portilor caselor se pun crengute de fag, brazde cu iarba verde sau  smocuri de iarba verde, ca sa fie aparati de boli si paguba toti membrii casei.

In aceasta zi se serbeaza Mosii de Sfantul Gheorghe si este bine ca la ferestre si usi sa se puna ramuri de salcie, ca semn de sarbatoare si prosperitate.

La intrarea in grajduri se pun crengute de leustean pentru a fi ferite animalele de farmece, vrajitorii si boli.

De Sf. Gheorghe, daca gospodarii se stropesc cu apa neinceputa, luata dis-de-dimineata din fantana, apoi cu agheasma, acestea alunga orice vraja din casa lor.

De ziua Sf. Gheorghe se aduna de pe camp tot felul de buruieni de leac, care se pastreaza peste an pentru a fi folosite drept leacuri impotriva bolilor. Ele erau puse si in hrana animalelor, in credinta ca acestea vor fi protejate de puterea duhurilor rele.

Pentru a fi protejati de boli aspre si necrutatoare, cei ai casei (mai ales tinerii) trec prin fumul si flacarile unui foc aprins, iar vitele si casele se afuma, la randul lor cu tamaie.

In zona Bucovinei exista obiceiul urzicatului. In aceasta zi, tinerii se atingeau pe maini si pe picioare cu tulpini de urzica, crezand ca vor deveni mai ageri, mai harnici, mai sanatosi si vor avea mai multa putere de munca.

Gospodarii dau foc gunoaielor si vechiturilor de pe langa casa. In aceasta zi a Sf. Gheorghe nu este bine sa faci treaba in casa, intrucat va starni mania sfantului.

In aceasta zi de Sfantul Mucenic Gheorghe trebuie sa te rogi pentru rodul pamantului, sanatatea familiei si a animalelor din curtea casei.

De Sfantul Gheorghe e bine sa se dea pomana lapte, branza si cas pentu binele casei.

Daca ziua de Sfantul Gheorghe cade in post, se zice ca tot anul laptele vacilor si oilor va fi slab.

In dimineata zilei de Sfantul Gheorghe, e bine sa alergi inainte de resaritul soarelui. Astfel, o sa fii sprinten si sanatos tot anul.

De Sfantul Mucenic Gheorghe nu este bine sa dormi, pentru ca vei lua somnul mieilor si vei fi adormit tot anul.

Tot in ziua Sfantului Gheorghe, se spune ca este bine sa te duci pe malul apei, sa stai culcat pe burta si daca se intampla sa vezi un peste, vei avea noroc tot anul.

In alte zone ale Romaniei, de Sfantul Gheorghe, oamenii se scaldau intr-o apa curgatoare, pentru nu a se imbolnavi tot anul si pentru a se curata de rele.

In dimineata zilei de Sf. Gheorghe, fetele se spalau pe fata cu roua, pentru a fi frumoase.

In noaptea de Sfantul Gheorghe, fetele nemaritate pot vedea chipul ursitulului oglindit  intr-un vas cu apa de izvor din care nu s-a baut, daca stau goale intre lumanari aprinse, asezate in forma de cruce.

Fetele de maritat credeau ca isi pot vedea ursitul daca priveau, in noaptea de Sfantul Gheorghe, intr-o cofa plina cu apa.

In unele regiuni, fetele sunt stropite cu apa proaspata de fantana. Este un obicei identic cu cel al sarbatorii de Paste cand fetele sunt stropite cu parfum. Stropitul are semnificatie dubla, de substanta purificatoare si element favorabil fecundarii.

Barbatii nu ies in ziua de Sf. Gheorghe in sat cu capul descoperit pentru ca ar putea fi prinsi de “strigoaie”, fermecati si transformati in cai.

De Sfantul Gheorghe ard comorile in paduri sau pe dealuri si cine le vede noaptea luminand, ziua le poate gasi.

Gunoiul adunat in ziua de Sf. Gheorghe se pune la radacina pomilor, ca sa rodeasca bine.

Se spune ca Sfantul Gheorghe este protectorul ciobanilor, acordandu-i-se o atentie sporita prin ritualuri speciale. Iata unul dintre ele. In seara de ajun a Sfantului Gheorghe, usile si ferestrele de la grajduri  sunt unse cu usturoi, iar vitele vor fi afumate cu tamaie. In fata usilor se pune peste noapte o grebla cu dintii in sus pentru a alunga strigoii si duhurile rele.

Acesta sunt doar cateva din superstitiile, obiceiurile, credintele, datinile si traditiile de Sfantul Gheorghe. Ai in familie si printre cunoscuti ce poarta numele acestui Sfant? Inspira-te si transmite gandurile si urarile tale de bine printr-un mesaj sau sms. In constiinta populara romaneasca, Sf. Gheorghe este unul dintre cei mai venerabili sfinti si martiri pentru credinta, supranumit “purtatorul de biruinta”. Citeste mai multe despre Sfantul si Marele Mucenic Gheorghe.