Stefan cel Mare si cetatea Sucevii

E stiut ca, de indata ce apuca sceptrul domniei, Stefan cel Mare a purtat o grija deosebita pentru organizarea si intarirea cetatilor sale. Una dintre acestea este cetatea Suceavii.

Astfel, el a instituit sistemul administrarii si apararii lor prin doia pacalabi in loc de unul, ca mai inainte. In ceea ce priveste cetatea Sucevii, care pana acum nu a avut un comandant special, fiind – desigur – mai mult in seama domniei, Stefan a pus-o sub autoritatea unui atare comandant, a portarului de Suceava, pe care-l intalnim pana catre sfarsitul secolului XVI, cand, instituindu-se, dupa norme polone (de Iremia Movila, zice Miron Costin, de fapt mai inainte, demnitatea de hatman “ispravnic al tuturor ostilor”, s-au dat noului demnitar pentru a putea face parte din Divan, scrie acelasi cronicar) si aceasta functiune, drept ca el a luat titlul de „hatman si parcalab al Sucevii”.

Parcalab, nu portar, pentru ca, neprimind atributiunile militare ale functiunii, titlul ramase sa-l poate mai departe acei ce aveau sa indeplineasca celelalte atributiuni, administrative, ale cetatii. In adevar, chiar de la inceput, pe langa hatmani si parcalabi ai Sucevii, intalnim si portari ai Sucevii. Atibutiunile lor insa, dupa cum reiese din niste scrisori ramase de la unii din ei, erau, cum am zis, numai de ordin administativ. Prin aceasta importanta de odinoara a functiunii a fost bine inteles mult scazuta, iar noii portari fiind acum numai niste simpli ingrijitori ai cetatii, ceea ce explica faptul disparitiei lor indata ce cetatea nu mai functiona, pe cata vreme hatmanii, care au primit atributiunile militare ale vechii functiuni, au continuat a purta titlul fireste nominal de parcalabi ai Sucevii pana pe la jumatate secolului XVIII.

Pe langa aceasta, Stefan cel Mare a luat masuri pentru fortificarea si intretinerea in buna stare a cetatilor sale. Faptul a ramas in amintirea generatiilor urmatoare si a fost inregistrat de Miron Costin, care, in cronica sa polona, zice: „Toate cetatile erau la inceput mai mici si aveau numai partea din mijloc, ca niste turnuri; zidurile de jur imprejur le-au factu Domnii nosti ... cele mai multe vestitul Domn batranul Stefan Voda”.

Opera aceasta a fost indeplinita nu numai prin lucrul strajelor permanente ca el tinea prin cetati, ci si prin al oamenilor din satele domnesti si boieresti ale tinuturilor, peste care se intindea autoritatea administativa si judiciara a parcalabilor, respectiv a portarilor de Suceava. Si nu e fara interes a arata cum ca primul document al lui Stefan cel Mare ce ni s-a pastrat, in care se aminteste de lucurul oamenilor la cetati, se refera tocmai la Suceava un document de la 31 august 1458, prin care Domnul acorda mai multe feluri de scutiri locuitorilor din satul Bothiesti, intre care si aceea de „lucru la cetatea Suceava”.