Duminică, 19 August 2012 19:47

Scoica de lac

 

Scoica de lac traieste in namolul de pe fundul lacurilor si baltilor, ducand o viata sedentara. Face parte din familia Corbiculidae. Scoica de lac atinge 10 cm lungime si este comuna in apele statatoare europene si asiatice. Vorbim asadar despre scoica de apa dulce.

 

Informatii despre scoica de lac

Scoica de lac are corpul moale (este o caracteristica generala ale scoicilor, de unde si denumirea de moluste). Corpul este aparat de o cochilie calcaroasa, formata din 2 valve. Au manta care formeaza o camera a mantalei, in care se gasesc branhiile in forma de lame. Au picior in forma de lama de topor. Nu au cap. Se inmultesc prin oua.

Carnea de scoica de lac este comestibila, la fel ca si la ruda sa din apele curgatoare. Alte scoici inrudite sunt scoica de rau si midia.

 

Alcatuirea corpului

Scoica are corpul mic, moale si adapostit in cochilia calcaroasa formata din doua parti egale, numite valve: una dreapta si alta stanga. La exterior, valvele sunt acoperite cu un strat cornos, subtire, iar in interior, valvele sunt captusite cu un strat neted de sidef stralucitor. Pe o scoica vie, este greu sa deschideti cochilia.

De asemenea, scoica are un muschi puternic care inchide valvele. Este muschiul posterior. Cochilia mai pune rezistenta si la partea anterioara prin muschiul anterior. Daca e taiat, cochilia se deschide usor.

Cele 2 valve sunt legate intre ele la partea dorsala printr-un ligament elastic care le deschide. Urmele celor 2 muschi se poate vedea pe fetele interne ale celor 2 valve. Cand cei 2 muschi se contracta, valvele se inchid si ligamentul se intinde. Cand cei 2 muschi sunt in repaos, ligamentul se strange si trage valvele, deschizandu-le.

Scoica nu are cap. Daca desfacem valvele, se poate vedea corpul moale, carnos, de culoare galbuie, invelit de o rasfrangere a pielii, ca si la melc.

Intre corp si manta ramane camera mantalei. In camera mantalei, de o parte si de alta a corpului, atarna cate 2 foite subtiri, ca niste lame, numite branhii.

Piciorul este o prelungire musculoasa a corpului, in forma de lama de topor, indreptata inainte.

 

Locomotia

Scoica sta mai tot timpul nemiscata, cu piciorul si partea anterioara infipta in nisip. Ea se deplaseaza totusi lent, cu ajutorul piciorului pe care il poate strange si intinde, infigandu-l in al si nisip, tragand astfel corpul dupa el.

 

Hranirea

Scoica nu-si cauta hrana, deoarece sta mai mult timp in acelasi loc. Scoica duce o viata sedentara. Scoica se hraneste cu vietuitoare mici care se afla in apropiere.

La partea posterioara, cele 2 valve raman putin intredeschise, formand 2 orificii: unul jos, mai mare si altul sus, mai mic. Mantaua si branhiile au pe suprafat lor numerosi cili care, miscandu-se intr-una, determina un curent de apa ce intra in camara mantalei prin orificiul mare si iese pe cel mic.

Apa care patrunde in camera mantalei contine alge microscopice, protozoare si diferite particule hranitoare. In jurul gurii, situata sub muschiul anterior, se gasesc 4 foite carnoase, care, prin miscarea lor, produc un vartej de apa. Acestea orienteaza hrana spre gura scoicii. Resturile nedigerabile sunt date afara prin orificiul anal, situat in camera mantalei, deasupra muschiului posterior. De aici, ele ies odata cu apa.  Cu siguranta, scoicile sunt filtre vii. Apa care iese din corpul lor este curatata de microorganisme si diferite impuritati.

 

Respiratia

Scoica respira prin branhii. Oxigenul din aerul dizolvat in apa ce scalda branhiile trece in sangele care circula in branhii, iar dioxidul de carbon din sange trece in apa.  

 

Inmultirea

Scoica se inmulteste prin oua. Toamna, scoica produce un numar mare de oua, pe care le depune pe branhii si din care ies larve. Larvele stau fixate 2-3 luni pe branhii. Primavara, ele se desprind sunt luate de apa si se fixeaza pe inotatoarele si branhiile unor pesti, unde isi continua dezvoltarea. Dupa 3 luni de zile, se desprind si cad pe fundul apei. Aici, se infig in mal, in nisip, ca si parintii lor. Intr-o anumita etapa a dezvoltarii lor, larvele de scoica seamana cu cel ale viermilor inelati.

 

Sensibilitatea

Din cauza vietii sedentare pe care o duce, scoica nu are organe de simt foarte bine dezvoltate. Pipaie cu marginile mantalei. Daca este atinsa, scoica strange imediat valvele. Aceasta dovedeste ca animalul este sensibil.

 

Curiozitati despre scoica de lac. Curiozitati despre scoici. Stiati ca.

Prin camera mantalei unei scoici de lac trec circula in 24 de ore mai mult de 50 l de apa.

Unele feluri de scoici rezistente traiesc chiar prin gheturile din Himalaya si in apele izvoarelor calde.

Pentru a se produce o perla sferica sunt necesari 6 ani.

Teredo este o scoica ce gaureste lemnul corabiilor. Ea are valve cu dinti foarte fini, care sunt produse de muschi puternici.

Tridacna este o scoica care traieste in Oceanul Indian si poate atinge dimensiuni gigantice, 2 metri lungime si 250 kg. Valvele sunt intrebuintate in scopuri gospodaresti, pentru pastrarea apei, iar carnea (10 kg) se consuma.

 


Related news items:
Newer news items:
Older news items: