Riduri si cearcane aparute odata cu varsta

Odata cu trecerea anilor, celulele noastre obosesc, priezandu-si „suflul”. Tesaturile, organele devin mai fragile si deci mai putin „competente”. Un rinichi, de pilda, care ramane “invizibil”, isi pastreaza acest secret pentru sine. Fata insa, de asemenea silueta, ne tradeaza, “afisand” acea alterare, adesea greu acceptata, adusa de varsta. Din pacate, nimeni nu a descoperit elixirul tineretii vesnice. Si pentru ca avem sansa sa imbatranim progresiv, ne vom obisnui in cele din urma cu gandul ca trebuie sa parcurgem in armonie cu noi insine si aceasta etapa a vietii. Totusi, o speranta firava ne face sa ne intrebam daca nu cumva este posibila o intarziere a venirii batranetii, daca „semnalele” sale exterioare pot fi macar atenuate. Sa vedem ce ne spun specialistii.

Pielea, aceasta „haina” a corpului nostru, se trasnforma incetul cu incetul. Alcatuita dintr-o asociatie intima a doua tesuturi - epiderma la suprafata si derma in profunzime -, ea nu este doar o briera intre organism si mediul inconjurator, ci un organ cu multiple functii. Epiderma, formata din mai multe straturi de celule, are un rol protector. Derma contine glande, temrinatii nervoase, vase si, in special, matricea extracelulara, toate reprezentand suportul nutritiv al pielii. Hranirea va fi cu atat mai eficienta atunci cand interfata dintre cele doua tesuturi este stransa si sinuoasa. Ori, aceasta veritabila imbricare se deterioreaza in timp: aderenta se diminueaza, jonctiunea se aplatizeza, reducandu-se astfel schimburile nutritive.

Pe de alta parte, de-a lungul anilor, pielea se subtiaza prin pierderea la fiecare zece ani a circa 5-6% din grosimea sa globala (un barnat de 50-60 de ani, de exemplu, is pierde 50% din piele). Acest lucru se datoreaza faptului ca celulele nu se mai divid suficiet sau mor. La nivelul dermei, scaderea activitatii celulare are consecinte deoseit de importante. De ce? O mica aranteza ne va lamuri. „Actorii” principali sunt fibroblastele. Rolul lor esential consta in elaborarea structurii, adica a matricei extracelulare, colagenul, elastina, reticulina si glicoproteninele alcutuind fascicule compacte, dense, ce ii confera tegumentului soliditate si rezistenta. Fibrele elastice, de diferite tipuri, se insinueaza printr ecele de colagen si elaboreaza in derma o retea. Ele – asa cum ne indica si numele ce li s-a dat – sunt responsabile de elasticitatea si supletea pielii. Riticulina formeaza o trama tisulara. In interiorul acestul „schelet” viu si maleabil, o serie de molecule constituie substanta fundamentala. Produsa, de asemenea, de fibroblaste, ea intervine in echilibrul tegumentului.

Imbatranirea pielii inseamna, de fapt, imbatranirea fiecaruia dintre aceste elemente. Mai intai se distrug fibrele elastice verticale, dispar complet, altele se deformeaza, se fragmenteaza. Trama de colagen se modifica: fasciculele, altadata compacte, sunt acum fine si dezordonate. Singura, fibrorectina sporeste, apreciaza dr. Jaczueline Labat-Robert intr-un numar special al revistei „Sciences et avenir”. Matricea isi schimba compozitia, saracind. La originea tuturor acestor transformari se afla fibroblastele, celulele-cheie ale tesutului conjunctiv, a caror activitate scade progresiv, dupa varsta de 30 de ani.

Un alt factor ce intervine in senescenta pielii il reprezinta vasele sanguine care iriga derma. Si ele imbatranesc. Microcirculatia devine dezorganizata, rarefiata, ceea ce contribuie, fara indoiala, la vlaguirea fibroblastelor. Unul din efectele vizibile ale acestui proces este modificarea tenului, care se ingalbeneste cu varsta. Reteaua elastica a vaselor se degradeaza in acelasi ritm. De altfel, profesorul Bouissou (Toulouse) spunea ca „imbatranirea dermica poate fi utla in evaluarea celei a aortei sau a coronarelor”.

Gratie progreselor inregistrate, cu precadere in biologia moleculara, specialistii vor putea sa studieze, in cele mai mic detalii, consecintele timpului asupra diferitelor elemente ale pielii, fiind astfel posbila intelegerea cu mare precizie a evolutiei fiecaruia dintre ele. Printre produsele cercetate se numara si acele peptide derivate din fibre elastice, care intra in piele si actioneaza triplu: ele permit absorbtia razelor UV-B, sunt nhibatoare ale elastazelor (enzime ce distrug fibrele elastice) si, recent, s-a descoperit ca stimuleaza fibroblastele. Acestor molecule li se prevede un viitor important pentru sanatatea umana – deoarece, se stie, elastazele sunt responsabilele unei grave maladii a plamanului, emfizemului, ca si a arteoriscelrozei – si pentru cosmetologie.

De altfel, metodele biologice si tehnologice actuale faciliteaza studierea substantelor amintite, active in contracararea imbatranirii precoce a pielii. Iata un exemplu edificator: cu ajutorul sistemelor de analiza a imaginilor informatizate se pot viualiza si cuantifica, in amalgamul complex al constituentilor tegumentului, numai fibrele de elastina. Desigur, intelegerea mecanismelor genetice ale senescentei va fi, se spera, urmatorul pas, cel care ne va ingadui sa aflam de ce unii indivii (chiar etnii) imbatranesc mai repede decat altii. Si, probabil, atunci vom putea sa actionam asupra genelor, acesti „dirijori” ai vietii celulare, prelungindu-se astfel tineretea. Deocamdata, in asteptarea unor remedii mai puternice, ce se prepara in laboratoarele lumii, sa vedem care sunt „armele” disponibile astazi in lupta impotriva raului cauzat de varsta.