Reumatismul si maladiile asociate

Nu gresim cu nimic cand afirmam ca reumatismul, sub diferitele sale forme de prezentare, se numara printre afectiunile cele mai des intalnite in familie.

Imbolnavirile reumatismale pot surveni la toate categoriile de varsta pe diverse terenuri predispozante sau dobandite ca: disfunctii viscerale, neoplasme, boli profesionale – pulmonare in special, malformatii congenitale osteoarticulare.

In perioadele copilariei, a adolescentei si a varstelor tinere intalnim forme reumatismale generate de focare infectioase, cele mai adesea faringo-amigdaliene streptococice (cu streptocolul ß hemolitic din grupa A), ce poate declansa atacuri acute reumatismale, cu consecinte unoeri asupra aparatului cardiac, cu leziuni mai frecvente pe orificiile mitrale si aortice (cu stenoze sau insuficiente aortice), descoperite uneori mai tardiv, chiar in perioade mai inaintate de varsta. Sunt sechele invalidate, cu repercursiuni asupra functionalitatii unor organe importante, cum ar fi cele cardio-pulmonare, cerebrale si circulatorii, datorita unor modificari in dinamica normala a circulatiei generale. Aceste sechele pot persista si se pot agrava in decursul vietii in paralel cu asocieri reumatismale de diferite forme. De aceea, este necesar un control riguros al tuturor reumaticilor, deoarece ponderile reumatismale la aceste niveluri pot fi inoperante si, descoperite tarziu, pot fi mult agravate si greu recuperabile.

Spre varstele inaintate, intalnim frecvent imbolnaviri numeroase: cardiace, renale, digestive, hematologice, nervoase, endocrine, tumorale. Odata descoperite, suntem obligati sa tinem seama de tratamentele antireumatismale, care pot agrava toate aceste asocieri morbide. Astfel, preparatele cortizonice, fie pe cale orala sau parenterala, sunt contraindicate la bolnavii cardiaci, hipertensivi, renali, digestivi, cerebrali. De asemenea, preparatele pe baza de fenilbutazona sunt nocive pentru aceste suferinte. Din pacate, se fac mari abuzuri de ACTH, cortizonice si preparate pe baza de fenilbutazona la bolnavii reumatici cu maladii asociate de genul celor amintite. Preparatele cortizonice, pe langa faptul ca lasa obisnuinta (dependenta), creeaza stari morbide viscerale, mai ales pe glanda suprarenala pe care o epuizeaza, iar bolnavii respectivi devin dependenti cortizonici si deficienti in ceea ce priveste functionalitatea acesteia.

Tratamentele cu antibiotice, necesare uneori in cazuri de suprainfectari, trebuie efectuate cu prudenta si bine alese. Se cunosc complicatii grave dupa administrarea penicilinei in special, a sulfamidelor, care pot induce maladii reumatismale grave, cum ar fi, de exemplu, cele de colagen (lupusul indus terapeutic la penicilina). Nu rareori intalnim abuzuri prin administrarea penicilinei fara nicio justificare, la artrozici si spondilozici, cu consecinte nefaste asupra organismului si asa modificat de bolile reumatismale.

Obisnuinta la cortizonice si rezistenta la antibiotice sunt periculoase, ducand la stari septicemice grave, uneori cu sfarsit letal.

Osteoporoza generalizata poate fi instalata si agravata tot ca o consecinta a abuzurilor cortizonice. Tratamentele cu preparate cortizonice trebuie sa fie de exceptie in unele boli reumatismale si mai ales atunci cand diagnosticele formelor de manifestari reumatismale nu sunt clare. Trebuie sa mai stim ca excesele ponderale, unele tulburari psihice si endocrine pot fi instalate la orice varsta si datorita abuzurilor cu preparate cortizonice.

Spre varstele cele mai inaintate, intalnim diferite forme de manifestari reumatismale, dupa cum intalnim si multe maladii asociate, ca: ateroscleroza cerebrala, maladii cardiovasculare, insuficiente cardiace, renale, digestive, hipertensiuni arteriale. Atitudinea terapeutica trebuie bine stabilita si echilibrata, asa incat sa nu dauneze nici asocierilor morbide. Se interzic cu desavarsire preparatele cortizonice, fie pe cale orala fie parenterale, cele pe baza de fenilbutazona, precum si acth-ul, synactenul, cortrosynul sau diprophosul. Consecintele pot fi grave, uneori letale, mai ales atunci cand bolnavii hotarasc din proprie initiativa aceste tratamente antireumatismale.

Cel mai corect este ca bolnavii sa se adreseze cadrelor medicale de specialitate pentru a se evita multiplele complicatii, uneori ireversibile. Bolnavii pot urma tratamentele stabilite de specialist si in conditii de ambulator sau acasa.

Reumatismele para-neoplazice sunt destul de dese, ele stimuland diverse tipuri de reumatisme. De exemplu, poliartrite reumatoide, periartrite scapulo-humerale si coxo-femurale, nevralgii intercostale si cervico-brahiale.

Simptomatologia reumatismala amintita este secundara tumorilor maligne; uneori nedecelate, sunt rebele, fondul acestor simptome fiind cel tumoral. Suferintele tegumentare dermatologice, cum ar fi psoriazisul, pot preceda un reumatism, pot agrava un reumatism si pot coexista cu diferite forme de reumatism, mai frecvent cu spondilartrita anchilozanta sau cu poliartrita reumatoida.

Tratamentul bolii este dificil, specialistii dermatologi isi pot spune cuvantul, etiologia este necunoscuta, iar prognosticul este rezervat atat pentru reumatici, cat si pentru psoriazici. Cura heliomarina, prin expunerile la ultraviolete, ar fi eficace numai in cazul cand nu asociaza un reumatism, mai ales de tip reumatoid, si, bineinteles, cu avizul specialistilor si nu din proprie initiativa.

Osteoporozele, suferinte aparute spre varstele mai inaintate, pot coexista cu diverse forme de reumatisme sau pot fi consecinte metabolice ce tin de varste si functii endocrine mai deficitare. Atentia noastra trebuie sa fie indreptata asupra unui tratament corector cu anabolizante, calciu si vitamine, fara a institui medicamente antireumatismale care sa le agraveze, cum ar fi, de exemplu, derivatii cortizonici. Complicatiile de temut in osteoporoze sunt fracturile la cele mai mici traumatisme, mai ales la nivelul articulatiilor mari: coxofemurale, de col temural in special, cu indicatii ortopedico-chirurgicale. Gimnastica, miscarile in aer liber, alimentatia bogata in calciu si vitamine impiedica complicatiile si reface osteoporoza, tratamente ce pot fi bine aplicate si in familiile reumaticilor, bineinteles sub control periodic de specialitate.