Regimul alimentar in diabetul zaharat

Diabetul zaharat este o suferinta ce afecteaza intregul organism uman si este cauzat de incapacitatea pancreasului de a secreta un hormon – insulina – in cantitatea necesara. In lipsa acestui hormon, celulele corpului nu pot prelucra si utiliza principala sursa de energie aflata in sange – glucoza (zaharul). Nefiind consumata, glucoza provenita din alimente, persista in sange in cantitate superioara valorilor obisnuite (hiperglicemie), desi celulele sufera datorita lipsei de energie. Acest aspect explica si persistenta senzatiei de foame la diabeticul dezechilibrat. Pentru a functiona in aceasta situatie, organismul incearca sa obtina energie din proteinele si grasimile provenite din alimentatie, dar si din propriile proteine si grasimi. Din aceasta cauza, desi diabeticul mananca aparent normal, scade progresiv in greutate. In plus, aceste eforturi duc la cresterea in si mai mare masura a glucozei in sange. La valori de peste 100 mg/100 ml sange, glucoza incepe sa se piarda prin urina (glicozurie), atragand dupa sine si apa. Astfel, diabeticul urineaza foarte des si pierde multe lichide de aici si senzatia permanenta de sete. Utilizarea grasimilor drept sursa de energie duce la formarea unor produsi numiti corpi cetonici.

Prezenta lor in aerul expirat confera diabeticului mirosul de acetona (mere fermentate), iar prezenta lor in urina poate fi evidentiata prin metode de laborator. Aparitia corpilor cetonici este o dovada a tulburarilor ce caracterizeaza un diabet dezechilibrat.

Chiar daca dezechilibrul metabolic nu duce la complicatii acute (come), prelungirea acestuia in timp poate provoca complicatii cronice, afectand nervii si vasele de sange, mai ales la nivelul rinichilor, ochilor si membrelor inferioare.

Factorii care afecteaza si influenteaza concentratia de glucoza in sange sunt: aportul alimentar (ce creste glicemia), tratamentul medicamentos (ce scade glicemia) si exercitiul fizic (ce scade glicemia).

Alimentatia pacientului diabetic

O alimentatie echilibrata si corespunzatoare e componenta esentiala a tratamentului diabetului zaharat. Alimentatia trebuie sa asigure reducerea aportului de colesterol si zaharuri simple.

In functie de continutul de zaharuri se disting 3 grupe mari de alimente:

Alimentate ce nu contin practic zaharuri si se pot consuma fara restrictie

§         Carne si derivate din carne, slaba in grasimi;

§         Peste proaspat si conservat;

§         Legume: varza de orice fel, conopida, salata verde, spanac, macris, urzici, dovlecei, fasole si mazare verde, ridichi, rosii, vinete, ardei, castraveti, ceapa verde, etc sub forma proaspata sau gatita. Fac exceptie fasolea si mazarea uscata ce sunt interzise, precum si radacinoasele (morcov, telina, patrunjel, sfecla) care pot fi consumate fara restrictie, doar crude;

§         Ouale, nu mai des de 3 ori pe saptamana.

Alimente cu continut de zahar ce trebuie obligatoriu cantarite

§         Fructe proaspete: mere, fragi, capsuni, caise, piersici, cirese, visine, pere, gutui, zmeura, mure, pepene verde, etc. Tot aici se includ si morcovul, telina, patrunjelul si sfecla cand sunt fierte;

§         Lapte, iaurt, sana, chefir;

§         Cartofi (indiferent de modul de preparare), orez, gris si paste fainoase;

§         Paine, indiferent de tip;

§         Mamaliga, poate inlocui o parte din paine. Cand este foarte moale se echivaleaza 400 gr de mamaliga cu 100 gr paine, iar cand e foarte tare 200 gr de mamaliga cu 100 gr de paine.

Cantitatea si proportia in care aceste alimente vor fi prezente in ratia zilnica e strict individualizata si se stabileste de catre medic.

Alimente cu continut ridicat de zaharuri si, deci interzise:

§         Fainurile, biscuitii, legumele uscate (mazare, fasole, linte, bob), castane, ciocolata, prajituri, bomboane, dulceturi, siropuri, zahar, miere, halva, rahat, inghetata, suc de fructe indulcit cu zahar, bere, vin dulce, must, struguri, prune, banane, smochine.

Facultativ

§         Nuci si alune permise ocazional in cantitati mici;

§         Bauturi alcoolice, daca nu sunt alte motive pentru a fi interzise, sunt acceptate ocazional, in cantitati mici la mese (vin sec alb, votca, coniac, tuica);

§         Ceai si cafea, daca nu sunt contraindicatii, indulcite cu zaharina;

§         Condimente de orice fel, fara insa a exagera.

Observatii

§         Retetele utilizate trebuie sa permita cantarirea alimentelor mentionate, si se prefera modalitatile simple de preparare;

§         Diabeticul nu are nevoie de un aport proteic superior omului normal, excesul de carne este inutil;

§         Legumele si zarzavaturile asigura volumul ratiei, trebuie insa asociate cu alimente cu continut de zaharuri;

§         Se recomanda 3 mese principale (orele 7, 13, 19) si 2 gustari (orele 10, 16). Volumul se stabileste impreuna cu medicul specialist;

§         Se urmareste ca greutatea corporala sa fie cat mai apropiata de cea ideala.

Tratamentul medicamentos va fi stabilit de catre medic si daca se impune, va fi modificat tot de catre acesta. Ritmul si dozele prescrise vor fi respectate cu strictete. Orice schimbare a tratamentului fara acordul medicului poate fi deosebit de periculoasa.

Efortul fizic scade glicemia, de aceea, cata vreme nu suprasolicita organismul si nu sunt alte motive care sa-l contraindice, miscarea fizica este recomandata.

Recomandari generale. Evitati un stil de viata dezordonat si zbuciumat. Acordati mare atentie igienei personale (piele, curata, etc) si apelati la specialist la primul semn de infectie.

Exemplu regim individualizat

Carne – dupa dorinta

Peste – dupa dorinta

Grasimi – cu moderatie

Branzeturi – dupa dorinta

Oua – 1-3 pe saptamana

Legume si zarzavaturi crude – din abundenta

Lapte, iaurt, sana, chefir – 500 ml/zi

Fructe proaspete si zarzavaturi fierte – 300 gr/zi

Cartofi, orez, gris, paste fainoase – 200 gr/zi

Paine – 200 gr/zi