Rapele de la Mierag

In Depresiunea Beius, la baza Muntilor Codru-Moma (Muntii Apuseni), nu departe de orasul Beius, la aproximativ 15 km se afla Rapele de la Mierag. Ele reprezinta un vast fenomen torential, oarecum asemanator cu renumita Groapa Ruginoasa.

Rocile in care s-au format rapele sunt usor de erodat (argile marnoase, argile siltice, nisipuri si pietrisuri, de varsta panoniana). La producerea acestui fenomen au contribuit climatul umed, cu precipitatii de circa 700-800 mm/an, defrisarea padurii, utilizarea pietrei in constructii si pastoritul intens.

Rapele de la Mierag constituie obarsia Vaii Mierag, o vale cu scurgere intermitenta, care apa numai atunci cand ploua abundent.

Rapele de la Mierag sunt formate din doua vai torentiale, cea principala, avand 1.5 km lungime, si valea afluenta, de 0.5 km, fiecare dintre ele terminandu-se cu cate un bazin in care se gaseste cate un turn de pamant, ca martor de eroziune. Pe varful acestor turnuri creste o anumita vegetatie, care fereste substratul de eroziune, astfel ca piramidele naturale de pamant rezista in timp. Piramida de pe firul principal are circa 20 m inaltime, fiind mai mare decat cea de pe firul secundar, inalta de circa 15 m. in alcatuirea ambelor piramide se poate observa alternanta litologica.

De o parte si de alta a celor doua vai sunt sectoare unde eroziunea ataca versantii mai intens, astfel ca acestia sunt dezgoliti de vegetatie si abrupti pana la verticala.

Pe firul secundar se mai poate observa o ciudatenie care mareste frumusetea Rapelor de la Mierag: dispunerea in “rulada” a nisipului grosier si a celui foarte fin (siltitul), in parte erodat, astfel ca ramane in relief nisipul grosier, cu aspect de “fagure”.

Un alt fenomen interesant se intalneste pe valea principala, langa piramida mai mare de pamant: de la acest turn se insiruie alti mici martori de eroziune, lipsiti de vegetatie protectoare, astfel ca ei se macina cu timpul si in curand vor disparea. O asemenea mica ridicatura se numeste local “cuca”.

Deoarece pe vreme ploioasa satul Mierag, situat in aval de Rape, era inundat cu apa si noroi, localnicii au vrut sa apere plantatii de arbori, inclusiv salcami. Au construit si cleionaje (impletituri de nuiele sub forma de garduri), dar mai ales au ridicat sapte baraje de beton pe firul principal si alte trei baraje laterale, in sectoarele unde eroziunea ataca incisiv versantii.

Consideram ca Rapele de la Mierag merita sa fie declarate monumente ale naturii si sa fie incluse, eventual, in circuit turistic, evident respectandu-se cerintele unui turism ecologic.

Andrei Indries