Interferente.ro Cultura Poezii Proiect de statuie

Sâmbătă, 01 Iunie 2013 00:23

Proiect de statuie

 

Drumet singuratic cu chivara verde

In tava luminii faptura isi pierde;

Se parca ineaca si parca inoata

In valuri de paine faptura lui toata.

Cosasi se-nsuruba-n miscare-n pamant.

 

Sa fie aici osul pestelui sfant

Cu solzii otele, cu ochiul sever,

Peste fecioara ce musca din aer –

Cine-l priveste se stinge in vaier?

Peste lumina cu trupul o rana –

Cine-l saruta se mistuie stana?

 

- Hei, oameni de paine,

Hei, regi de pamant,

In apele voastre ce neamuri mai sunt

Din pestii luminii, din fulgeri sticlosi

Cu platosi albastre si ochi nemilosi?

Rasare pe-aicea vr’un peste fecioara

Ce sare la aer sa-l muste, sa-l doara?

- Drumet singuratic cu chivara verde,

Pe-aicea desimea de timp nu ti-o pierde!

Prin ape molcome, prapastii de glod,

Doar peste bezmetic, cu ochiul nerod

Se prinde-n carmace, la ave si setci.

Mai sus poa’t sa fie, in apele reci!

 

Drumet singuratic cu chivara verde

Prin piepturi de iarba faptura isi pierde,

Faptura bizara cu aer de schit

Ii da-nfatisare de-ostean invechit.

Se urca, se lasa pe pantele dulci

Cu pleata – matase in car’ sa te culci.

Spre oamenii-doina, ce sapa-n pamant

Si parca-n adancuri se-ngroapa prin cant,

Se-ndreapta si-ntreaba ca intr-un descant:

- Hei, oameni de iarba,

Hei, regi de miori,

Prin apele astea ca niste viori

Sub arcul veciei intinse, n-a fost

Un peste albastru, sarind fara rost

Spre cerul azur sa-l muste, sa-l doara,

Cu trupul o rana. Un peste fecioara

Saltand spre lumina ca-n lipsa de aer –

Cine-l priveste se stinge in vaier,

Peste lumina cu trupul o rana –

Cine-l priveste se mistuie stana?

 

- Drumet singuratic cu chivara verde,

Pe-aicea desimea de timp nu ti-o pierde!

Prin apele noastre cu peste viclean

Din neamul lui Mreana si neamul lui Clean,

Nu-i peste ce cauti si n-o fi in veci.

E poate mai sus, in apele reci!

Drumet singuratic cu chivara verde

Sub poale de brad faptura isi pierde, prin muschiul molatic ca lani de miori

Se parca indeasa-ntr-o lupta cu mori

Si tinde spre cei cu toporul in vant,

Spre cer suruband fiinta lor de pamant.

 

- Hei, oameni de brazi,

Hei, regi de viori,

Prin hiatul luminii-ntre noapte si zori,

Nu-ati intalnit,

Nu ati auzit,

De peste fecioara

Ce sare-n afara;

Cine-l vede,

Se pierde,

Cine-l saruta

‘n statui se muta?

- Drumet singuratic cu chivara verde,

Pe-aicea desimea de timp nu ti-o pierde!

Pestele tau nu-i sub umbra de pom,

Ci poate mai sus, inspre muntele Om,

Stanca de piatra-a acelui barbat

Ce-n aerul rar ca sa zboare-a visat!

 

Drumet singuratic cu chivara verde,

In lanul albastru de aer se pierde

Intinde pe ape naluci,

Peste fecioara agata-n clabuci

De apa sticloasa, de aer de cer;

Peste albastru cu ochiul sever,

Cu trupul varstat de rane adanci

De clocotul apei lovita de stanci.

 

Il scoate-ntre maini, il saruta pe bot

Si-n stana de piatra el trece de tot.

 

Ramane sub cerul albastru si mare

Drumet impietrit in semn de-ntrebare.

 

George Valeanu


Newer news items:
Older news items: