Prigonirea serpilor neveninosi

In Europa, zice Cunisset-Carnot in «Le Temps», este numai un sarpe veninos, vipera, totusi oamenii se tem de toti si-i omoara pe ruda, pe samanta. Fiece vanator, care-a izbutit sa impuste un sarpe, fiecare om care-a ucis un sarpe, cu batul ori cu sapa, crede c-a facut cine stie ce vitejie, c-a mantuit lumea de un dusman primejdios.

Si, din nefericire, credinta asta o au nu numai oamenii neluminati, dar si cei cari se cred învatati de tot. Pricina este ca prea putini cunoastem stiintele naturale, obiceiurile vietatilor, de aceea nu suntem in stare sa facem deosebire între fiintele primejdioase si cele neprimejdioase, între prieteni si dusmani.

Printre vietatile cele mai folositoare pentru agricultura sunt insa serpii si broastele raioase. Bineinteles nu vom uita pasarile. Si tocmai impotriva acestor fiinte, parca imbolditi de un duh rau, sunt mai inversunati taranii, de la mare la mic.

Ba, pe socoteala serpilor, in Franta ca si la noi, au nascocit tot felul de grozavii. De exemplu, ea intra in oamenii cari dorm cu gura cascata. Cunisset-Carnot da amanunte asupra unui basm de acest fel. Flacaul cu sarpe-n burta era adica din departamentul Yonne, in Bourgone.

Zisul, trezindu -se, dupa ce, cum povesteau altii si chiar el, ii intrase un sarpe in burta, tot manca si nu se mai satura. Pesemne, sarpele înghitea tot!

Ca si la noi, vrajitorul satului, chemat, si-a dat cu parerea si trebuie ademenit sarpele cu lapte flert. Au pus un ceaun cu lapte pe foc afara si flacaul statea in apropiere cu gura cascata. Sarpele, mirosindu-i a lapte - patima lui – a scos capul incet-incet, pana a iesit tot din bolnav si ... amandina la lapte! Era lung de un metru si jumatate. Fireste ca l-au ucis cu furcile de fier.

Bineinteles basmul asta l-a trimis la ziar un abonat, ca sa lumineze pe Cunisset-Carnot, Toma necredinciosul fata de asemenea povesti. Fireste, cel ce-a scris-o n-a fost de fata nici la intrarea sarpelui in flacau, nici la scoaterea lui.

Nimeni nu poate gasi pe acei pretinsi martori si nici numele satului ori al flacaului. Sunt povesti cari umbla din gura in gura, de mii de ani, pe care unii le cred, altii se prefac bine incredintati de adevarul lor, dar nici unul nu urmareste minciuna pana la izvor ca sa o dea de gol si sa arate ca lucrul nu s-a întamplat niciodata.

Cunisset da pilda de chipul cum se nascocesc la sate - in Franta - asemenea basme.

Intr-o vara se afla intr-un sat de munte.

Intr-o dimineata zarva mare, femeile vorbeau incet, dadeau din cap si din mani, facand tot felul de scheme de groaza si mirare. Ce era? Femeia lui Toinon, apucata de durerile facerii, a trebuit sa nasca fara moasa, caci n-au gasit-o. Si ce-a nascut? O maimuta, care-a inceput a dantui prin casa, catarandu -se pe pat si pe mese.

Barbatul a inteles ca e dracul la mijloc, a prins dihania si-a sugrumat-o.

Acest basm zguduise intreg satul.

Si ce era?

Cunisset-Carnot s-a dus la Toinon. Ce sa vada? Femeia nascuse un copil mort, care murise demult in ea si era acuma zbarcit si uscat!

O vecina zarise copilul mort. Zbarcit cum era aducea nitel a maimutoi, daca aveai nitica bunavointa - sau mai curand reavointa - si atata i-a fost destul: a croit minciuna!

Apoi sa nu nascoceasca basme cu serpi, care intra in oamenii ce dorm pe camp cu gura cascata? Povestea e veche si trebuie innoita din vreme in vreme, ca nu cumva s-o acopere uitarea.

Serpii mananca insecte, broaste si soparle. Nici intr-un chip n-ar incapea in stomacul lor cat mananca un om. Nici vorba sa suga sarpele tot laptele de la o vaca, daca suge cumva. E de crezut ca serpii cu doua picioare ori viteii nepaziti bine sug laptele si vina cada pe sarpe!

Prin muzee ar trebui sa fie unii serpi pastrati in spirt, altii impaiati - serpii veninosi si ceilalti. E pacat ca pentru trei soiuri de Vipera (Vipera rosie, castanie-deschisa sau sura-albatrie V. berus; Vipera rositeca lucitoare sau cstanie inchisa; V. aspis, a carei muscatura nu omoara si Vipera ammodytes, de nisip, cu un fel de corn pe nas, mai ades in partea de Miazazi a Europei si foarte primejdioasa) sa prigonim toate felurile!

Dr. Lux