Interferente.ro Descopera Curiozitati Portelanul de Meissen

Duminică, 13 Iulie 2014 01:17

Portelanul de Meissen

Portelanul de MeissenIn 1701, un alchimist pe nume Johann Friedrich Bottger a sosit in ducatul Saxoniei. Auzind ca Botter putea obtine aur din metalele de baza, printul elector al Saxoniei, August cel Puternic, i-a acordat protectie si i-a comandat sa se apuce de lucru. Cand Bottger a dat gres, August l-a bagat in temnita. In cele din urma, i-a permis sa se intoarca in laboratorul lui, unde in 1708 a descoperit, primul in Europa, secretul chinezesc al fabricarii portelanului. Atunci, Bottger a obtinut iertarea principelui, iar delicatul portelan de Meissen a inceput sa fie numit “aurul alb”.

 

Bottger lucra cu argila in stare pura, la inceput, producea o ceramica bruna. Cautand ceva care s-o faca alba, a folosit caolinul. Vorbim despre un produs de eroziune, o argila alba, la moda atunci pentru pudrat perucile.

Vrand sa pastreze secretul procedeului fata de rivalii sai, August a ordonat ca atelierele sa fie adapostite, incepand din 1710, in castelul Albrechtsburg din Meissen, unde au ramas pana in 1865 - data la care productia depasea deja posibilitatile modeste ale castelului. Ele au fost mutate intr-o fabrica, aceeasi in care artisti si ucenici continua traditia cu maiestrie, veche de peste 270 de ani.

O legenda povesteste ca fiul lui August cel Puternic si succesorul lui August al II-lea era nemultumit de orchestra sa. “Acesta nu este un concert de curte, ci un concert de maimute!”, ar fi spus el intr-o buna zi. Johann Joachim Kandler, cel mai renumit artist in mestesugul portelanului de la curte, a auzit istoria si s-a pus pe treaba. La urmatoarea repetitie a orchestrei, fiecare muzicant a gasit pe pupitru o maimuta de portelan care canta la instrumentul sau. Artistii contemporani din Meissen se straduiesc sa ramana fideli mostenirii lasate de Kandler si de colegii sai, punandu-i, in acelasi timp, amprenta de originalitate, stil si umor pe fiecare piesa.