Noiembrie - Brumar

Noiembrie este a unsprezecea luna a anului in calendarul Gregorian si una dintre cele patru luni gregoriene cu o durata de 30 de zile.

Numele lunii Noiembrie deriva din cuvantul latin novem (noua), doarece era a noua luna in calendarul iulian. Noiembrie incepe in aceeasi zi a saptamanii ca si Martie in fiecare an si ca Februarie cu exceptia anilor bisecti.

Noiembrie este o luna a toamnei in emisfera nordica si una a primaverii (corespunzand lunii mai) in emisfera sudica.

Din punct de vedere astrologic, noiembrie incepe cu soarele in semnul Scorpionului si sfarseste in semnul Sagetatorului, incepe cu soarele in constelatia Balantei, trece prin Scorpion si se sfarseste cu soarele in constelatia Ophiuchus.

Grecii numeau luna noiembrie Maimakterion. In Romania, luna noiembrie, popular, se numeste Brumar, Brumarul Mare, Promorar, Vinar, Vinicer. Denumirile populare ale lunii surprind aspectul meteorologic de baza al acestui moment al anului, cel al caderii brumelor groase si a promoroacei (Brumar, Brumarul Mare, Promorar), dar si aspectul economic, cel al fermentarii si limpezirii vinului (Vinar, Vinicer).

Desi in luna noiembrie frigul ii indeamna pe gospodari sa se stranga la gura sobei, activitatile campului nu inceteaza cu totul. Daca este vreme frumoasa, se planteaza copaci sau se sapa gropi pentru cei care urmeaza sa fie saditi in primavara. Se ingroapa via pentru a o proteja de ger, iar trunchiurile copacilor se vopsesc cu var ca sa nu-i ademeneasca pe iepuri sa le distruga scoarta. Tot acum incepe mustul cel dulce sa se transforme in vin racoros. Daca fermenteaza mustul mult prea repede, trebuie stropit degraba butoiul cu apa rece ca gheata. Daca fermenteaza prea incet, are nevoie de mai multa caldura, iar o patura i-ar fi de folos. Nici un butoi nu se umple cu vin pe jumatate, caci numai butoaiele pline reprezinta un semn de spor si rodnicie.

La granita dintre toamna si iarna, luna noiembrie este luna de raspantie a traditiilor.

Imbatranirea si degradarea treptata a timpului calendaristic este exprimata de numeroasele sarbatori precrestine dedicate lupilor, strigoilor si altor fiinte fantastice malefice, insa scenariul spiritual al lunii este completat de multe alte sarbatori legate de ritualul crestin.

Amintim cateva din sarbatorile lunii noiembrie:

1 noiembrie : Sf. Cosma si Damian

8 noiembrie: Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil

11 noiembrie: Sfantul Mina

12-14 noiembrie: Martinii de Toamna

13 noiembrie: Lasatul Secului de Craciun

14 noiembrie: Filipii de Toamna

21 noiembrie: Ovidenia

25 noiembrie: Sfanta Ecaterina

29 noiembrie: Ajunul Sf. Andrei

30 noiembrie: Sfantul Andrei

1 VRACELUL (SF. DOCTORI FARA DE ARGINTI COSMA SI DAMIAN)

- o zi favorabila practicilor de medicina populara. Cei doi sfinti sunt patronii casniciilor crestine si pazitorii armoniei in familie si au harul vindecarii trupurilor si sufletelor bolnave prin puterea rugaciunii.

In calendarul traditional, ziua este denumita Vracelul sau Vracevul (de la slavonul "vracevati" - a vindeca) si este o zi importanta pentru tamaduirea bolilor. Bolnavii sau rudele acestora merg la manastiri unde lasa pomelnice pentru sanatate, cu credinta ca puterea praznicului vindeca toate bolile.

Tot la 1 noiembrie se sarbatoreste Ziua Mortilor (Luminatia sau Luminatiile), zi in care, conform credintei, sufletele celor plecati se intorc in mijlocul celor dragi.

8 ARHANGHELII, NAPUSTITUL ARIETILOR (SOBORUL SF. ARHANGHELI MIHAIL SI GAVRIL)

- se fac pomeni, Mosii de Arhangheli, se pun lumanari pentru vii si pentru cei cu morti naprasnice

- in Transilvania se face turta arietilor

9-10 POITRA LUI ARHANGHEL, FILIPII DE TOAMNA = MARTINI

- se tin pentru aparare de lupi

11 SARBATOAREA TALHARILOR (SF. MUCENIC MINA)

- se tine pentru recapatarea lucrurilor furate, prinderea si dovedirea hotilor

- femeile pun la biserica lumanari intoarse sa se intoarca inimile celor rai spre bine

12-14 MARTINII DE TOAMNA = FILIPII

- se tin ca sa nu aduca pagube lupii

- ca si Martinii de Iarna, ei se celebreaza timp de trei zile, ca patroni ai ursilor si pentru protectia vitelor impotriva lupilor

13 ZIUA LUPULUI, GADINETE, MARTINUL CEL MARE DE TOAMNA (SF. IOAN GURA DE AUR).  LASATA SECULUI DE CRACIUN

- se petrece in familie, cu mancare si bautura (daca pieptul gainii este gras, va fi iarna grea, daca-i subtire va fi usoara si vara manoasa

- se tine ca aparare de boli (friguri), izbituri, apararea holdelor de grindina

- nu se ara

14 LASATA SECULUI DE DULCELE TOAMNEI SI INCEPUTUL POSTULUI CRACIUNULUI (Sf. Ap. Filip)

- se petrece in familie cu mancare si bautura, iar resturile de la masa se arunca spre rasarit sa nu mai manance pasarile recolta

- oalele se pun cu gura in jos, sa fie feriti cei din casa de pagube

- se tine ca aparare a vitelor de lupi si a tuturor de strigoi

- nu se lasa limba de melita afara

- se lipeste gura sobei, se inclesteaza pieptenii ca sa se inclesteze gura lupilor

- nu se coase, toarce, macina, piaptana lana, ca aparare de boli si alte rele

- nu se da imprumut din casa si nu se arunca gunoiul, cenusa, carbuni, sa nu se praseasca lupii

- femeile pun pietre in cuptor si pe horn, sa apere pasarile de uliu

- se da pomana in vecini turta de porumb

- de acum incep sezatorile, cand se toarce panza de camasi

14-25 POSTUL CRACIUNULUI

20  AJUNUL OVIDENIEI

- daca este senin, anul viitor va fi rau

- daca e ger si lapovita, va fi an bun

- se pune o strachina cu apa, cu lumanare, se privegheaza, se bat matanii, iar apa e buna de leac

21 OVIDENIA, FILIPUL CEL SCHIOP (INTRAREA IN BISERICA A MAICII DOMNULUI)

(“se deschide cerul, vorbesc vitele; le aud cei neprihaniti”)

- daca este senin, soare, vara va fi secetoasa; daca ninge, va fi iarna grea

- se da pomana pentru inecati si cei care au murit fara lumina si se arde cate o lumanare

- se tine ca sa nu atace lupul, sa mearga schiopii, sa fie spor la casa

- femeile nu mai bat rufele la spalat cu maiul pana la Sf. Gheorghe

- se ung ferestrele, usile  cu usturoi deoarece incep sa lucreze fermecatoarele, incepe iarna.

24 CLIMATA VANTULUI

- zi rea de vanturi

25 SF. MARE MUCENICA ECATERINA

- se posteste pentru aparare de boli, nebuneli

- se tine  ca aparare de foc

26 SF. STELIAN

- se tine pentru facerea, cresterea si sanatatea copiilor

29 NOAPTEA STRIGOILOR (AJUNUL SF. ANDREI)

- se ung usile, ferestrele cu usturoi contra strigoilor

- se apara vitele cu mac, sare

- nu se matura de teama lupilor; se ascund melitele de teama strigoilor

- daca este luna plina si cer senin, iarna va fi moinoasa

- daca este nor, ploaie, nea, zapezile vor fi mari

- se fac vraji de aflarea  ursitei, de noroc, de dragoste

30 SANT-ANDREI (SF. AP. ANDREI CEL INTAI CHEMAT, OCROTITORUL ROMANIEI)

- se mananca bucate cu usturoi

- se tine pana la amiaza ca sa fie iarna buna, anul cu belsug, noroc in meserii, viata lunga, sanatate

- nu se piaptana, nu se pronunta numele lupului

- nu se imprumuta din casa

- daca gogosii de stejar sunt plini, va fi anul viitor ploios

- fetele fac vraji de dragoste

- se fac vraji de intors pentru obiectele furate, pierdute

- se pune o crenguta de mar in apa, iar daca infloreste de Sf. Vasile, anul viitor va fi roditor