Natura architect

Nu este o observatie noua, ca multe din formele naturii coincid cu formele create in arhitectura, in arta olariei sau a tesutului. Omul a copiat intotdeauna in mod automat natura. La prima coliba si-a luat stanca muntelui drept model, la prima coloana trunchiul copacului si la prima imbracaminte blana animalului.

Floarea de lotus este unul din cele mai frecvente motive in arta claditului la indieni. Arbustul papirusului a avut o influenta hotaratoare in crearea coloanelor egiptene, iar arta gotica s-a inspirit din toata flora regiunilor in care a luat nastere. Toate elementele care constituie o floare sau o frunza: bobocii florilor sau schitarea frunzelor, petala, pistilul sau potirul florii sunt stilizate si exploatate cu multa bogatie in arta goticas, cizelata ca o dantela. Si in jocul zglobiu al ornamentatiei gotice, fie in sculptura, fie in cizelarile din metal, gasim motivul florilor, tratat in manunchiuri sau intr-un amestec voit dezordonat, de flori si Frunze. Omul n-a facut in toate aceste cazuri decat sa traduca in piatra si lemn, metal sau portelan, preferintele sale pentru formele naturii.

De asemenea, se spune ca primele oale de lut n-au fost decat o copie a dovleacului sau a craniului omenesc. Roata se presupune ca voia sa imite drumul in curba a soarelui pe bolta cereasca, iar osul pestelui se crede ca ar fi fost primul ac de cusut al gospodinelor preistorice. Acul de bronz cu care se cosea mult mai tarziu a copiat in orice caz constructia ascutita in varf a osului de peste.

Coloanele grecesti prezinta de-a lungul trunchiului lor niste santuri. Teoria imitatiei naturii poate sustine ca si acestea au fost imitate dupa tulpina unei plante care prezinta astfel de santulete. Dar se mai poate crede ca oamenii au adaugat aceste santuri ca o ornamentatie evitand astfel monotonia supragetei netede. S-a ajuns mai tarziu la convingerea ca aceste linii paralele vertical dadeau multa zveltete si impresie de elasticitate coloanei.

Mineratele Orientului nu sunt nici ele in fond decat constructii pe baza coloanelor, avand deci aceeasi origine de inspiratie: natura. Este foarte interesant cum s-a descoperit tocmai in nordul Germaniei firul de iarba, care privit prin lupa ne da o imagine fidela a mineratelor celor mai renumite prin puritatea constructiei si artei lor.

Dar nu numai in operele mari arhitecturale se resimte influenta decisiva a naturii. Nu avem decat sa contemplam un candelabru modern si vom gasi in el fixarea in metal a unei craci de copac, cu ramificatiile si mugurii ei.

Dupa unele plante care prezentau imagini animalice, popoare necivilizate din America si-au creat chipul unor semi-zei “totem” pe care ii considera ca pe stramosii rasei omenesti.

Este un mare adevar ca nevoia de a construi se gaseste atat in firul de iarba, in trunchiul copacului si in floarea lui, cat si in creierul, in nervii si in mainile omului. Alaturi de operele arhitectonice cenusii ale omului gasim opera gigantica a arhitecturii naturii. Adeseori, intalnirile bizare ale ritmurilor nu sunt decat pure coincidente, care trec in seria misterelor tainuite ale naturii.