Muntele Ceahlau - maretie si frumusete

Ocupand un spatiu restrans, dar bogat impodobit de natura, cu forme de relief spectaculoase, sapate in stanca, strabatut de ape ce cad in cascade, acoperit cu poieni pline de flori si cu codri seculari prin care misuna cerbi, ursi, mistreti, cocosi de munte, Ceahlau a devenit din timpuri stravechi un etalon a maretiei si frumusetii. Unii l-au supranumit “Nestemata Carpatilor”, “Farul Moldovei” sau “Regele Carpatilor”, primele insemnari referitoare la Ceahlau avand o vechime de peste cinci secole. Prima poteca de acces spre varful Toaca a fost amenajata in jurul anului 1860 de catre familia Cantacuzinilor, iar primul adapost turistic a fost construit in 1906, langa Fantana Rece, de catre ziaristul Gheorghe Panu. Oameni de seama ai stiintei, literaturii si artei care i-au strabatut plaiurile si i-au admirat frumusetea i-au inchinat opera de neuitat.

Alaturi de podoabele naturale ale Ceahlaului, pamantul lui poarta si cateva vestigii ale vietii umane care reflecta continuitatea activitatii omului pe aceste meleaguri inca din epoca primitiva. Obiectele de silex descoperite in punctul “la Scaune”, ruinele micii cetati Palatul Cnejilor (1639), biserica de lemn din Bistricioara (1793), biserica manastirii Durau (1835) sunt exemple edificatoare in acest sens. Dar multitudinea si varietatea obiectivelor de pe cuprinsul Ceahlaului, multe din ele reprezentative pentru o mare parte din Carpatii Orientali, confera acestui masiv si calitatea de “laborator natural”, de “munte scoala”: circa 1250 de specii de plante inferioare si circa 1540 de plante vasculare, toate de o importanta stiintifica deosebita, cu elemente de origine eurasiatica, central-europene, alpine, circumpolare, cu endemisme carpatice, si cateva relicte tertiare si cuaternare. Dintre endemismele carpatice se intalnesc specii de omag, caldarusa, coada soricelului, clopotei, garoafa de munte, flamanzica, firuta, pastita, vulturica, etc. Relictele tertiare (iarba surzilor, coada iepurelui, opaita, mixandra salbatica, sora cu frate) sau cele glaciare (argintica, rogozul, foaia grasa, gascarita) populau masivul. Pe culmile semete sau la adapostul padurilor de foioase si de amestec cu rasinoasele vegeteaza floarea de colti, papucul doameni, sangele voinicului, plante rare, ocrotite de lege. Tot aici este ocrotita si zada (laricele), in acese locuri fiind cele mai frumoase exemplare din tara. Parcul National Ceahlau (peste 22.500 ha si peste 5.400 rezervatie integraa) conserva bogatiile naturale complexe din masiv si ofera un cadru natural propice pentru amatorii de drumetii montane.