Mediterana Asiatica - mari si tarmuri

Mediterana Asiatica reprezinta un imens spatiu maritim si insular, situat intre Asia de sud-est si nordul Australiei, fapt pentru care mai este denumita si Mediterana Asiatico-Australa. Prin pozitia sa geografica, Mediterana Asiatica constituie o punte naturala ce uneste continentele asiatic si australian si reprezinta legatura cea mai lesnicioasa intre oceanele Pacific si Indian.

Situat de o parte si de alta a Ecuadorului, intre 15º latitudine nordica si 17 º latitudine sudica, si incadrat de meridianele 105º si 143º longitudine estica, uriasul bazin maritim al Mediteranei Asiatice este subdivizat de numeroasele insule si stramtori din cuprinsul sau, in nu mai putin de 13 mari: Sulu, Sulawesi (Celebes), Makasar (Ujung Pandang), Jawa, Bali, Flores, Sawu, Timor, Banda, Maluku (Molucelor), Halmahera (Djailolo), Seram si Arafura, insumand aproape 4.500.000 km², intrecand de aproape doua ori suprafata Marii Mediterane.

Unele dintre aceste mari sunt epicontinentale, situate deasupra platformelor continentale ce unesc tarmurile Australiei cu ale Noii Guinee (Marile Arafura si Timor) sau dintre insulele Kalimantan (Borneo) si Jawa (Marea Jawa), insa cele mai multe sunt mari tectonice, provenite prin prabusirea uscatului, unde abisurile depasesc adesea 4000-5000 m.

Cea mai nordica dintre marile Mediteranei Asiatice este Marea Sulu, situata in partea sud-vestica a Arhipelagului Filipinelor. Bazinul maritim principal – cuprins intre Insulele Palawan, Mindoro, Panay, Negros, Mindanao, Sulu si tarmul nord-estic al marii insule Kalimantan (Borneo) – i se adauga si micile bazine maritime interioare (Sibuyan, Visaya, Samar, Camotes si Mindanao) ce despart principalele insule ale arhipelagului. Spre nord-vest, Marea Sulu este despartita de Marea Chinei de Sud prin Insula Palawan si cateva insule mai mici, in timp ce spre sud comunica cu Marea Sulawesi (Celebes) prin insulele Sulu.

Cu exceptia unor zone restranse din partea de nord si sud-vest, unde adancimea nu depaseste 200 m, cea mai mare parte a bazinului sau maritim este dominat de abisuri ce coboara frecvent sub 3000 m, care, la nord-vest de Insula Mindanao, ating profunzimea maxima de 5575 m.

Aceasta mare interinsulara, asezata in plina zona tropicala, unde valorile termice ale apelor de suprafata se mentin in tot cursul anului intre 26º si 29ºC, este rascolita de violente taifunuri – numite prin aceste locuri bagyos – ce provoaca aproape in fiecare an mari pagube materiale si pierderi de vieti omenesti. Cel mai cumplit dintre acestea a fost, desigur, taifunul din septembrie 1911, care a devastat in cateva zile trei sferturi din insulele arhipelagului, distrugand sute de sate si zeci de orase si facand peste 60.000 de victime.

Prin pozitia sa geografica Marea Sulu reprezinta, de fapt, cea mai scurta si mai ieftina cale de acces intre numeroasele insule ale Arhipelagului Filipinelor. Este si firesc ca de-a lungul tarmurilor sale, predominant muntoase si bine articulate, cu golfuri ce patrund adanc in interiorul uscatului, sa se insiruie numeroase porturi, unele ce depasesc ca importanta cadrul local.

Asa sunt porturile Batangas, asezat pe tarmul sud-vestic al Insulei Luzon, al doilea ca volum de marfuri, dupa Manila si Iloilo din Insula Panay, carora li se adauga: Calbayog din Insula Samar, Bacalod din Insula Negros, Cebu din insula cu acelasi nume, acesta fiind si un insemnat centru industrial si cultural.

Mai extinsa ca suprafata, Marea Sulawesi, situata la sud de Marea Sulu, este delimitata la vest de Insula Kalimanton (Borneo), la sud de Insula Sulawesi (Celebes), la nord-est de Insula Mindanao, comunicand spre nord printre insulele Sulu cu Marea Sulu, iar spre est, printre insulele Sangihe, cu Oceanul Pacific si Marea Maluku. In sfarsit, prin larga Stramtoare Makasar (110 km), apele sale se impreuna cu ale Marii Makasar (Ujung Padang). Ea este cea mai adanca dintre marile Mediteranei Asiatice, fiind situata in cea mai mare parte deasupra unor zone abisale ce depasesc frecvent 4000 m, care, la vest de Insulele Sangihe, ating in fosa Sangihe adancimea maxima de 8547 m.

Asezata in imediata vecinatate a Ecuadorului, Marea Sulawesi beneficiaza de un regim termic al apelor de suprafata deosebit de constant, din moment ce diferenta de temperatura dintre lunile februarie (27ºC) si august (28ºC) este doar de 1ºC.

Cunoscuta si sub denumirea de Marea Celebes – care reprezinta, de fapt, transcrierea in limba portugheza a denumirii originare malaieziene (Sulawesi) -, aceasta mare ecuatoriala are tarmurile muntoase invadate de vegetatie luxutianta, dar mai putin ospitaliere decat ale vecinei sale dinspre nord. De aceea si porturile sale sunt mici, de o importanta aproape strict locala, cu o singura exceptie – orasul Zamboanga, din extremitatea sud-vestica a Insulei Mindanao, al treilea dintre porturile filipine. Este principalul punct de export pentru nucile de cocos si capre, doua din avutiile de seama ale Filipinelor.

Ioan Stancescu