Interferente.ro Cultura Personalitati Ion Minulescu viata opera si activitatea literara

Joi, 11 Aprilie 2013 12:40

Ion Minulescu viaţa, opera şi activitatea literară

 

Ion Minulescu (n. 6 ianuarie 1881, Bucureşti - d. 11 aprilie 1944, Bucureşti) a fost un poet şi prozator român, un reprezentant important al simbolismului românesc.

Opera lui Minulescu face dovada unui artist plin de sensibilitate, pentru care muzicalitatea versului, sonoritatea şi imaginile senzoriale sunt atribute importante ale comunicării cu cititorul. Cultivând motive lirice tipic simboliste, opera sa cântă mirajul ţinuturilor exotice, marea, aspiraţia spre un absolut indefinisabil, stările sufleteşti enigmatice apăsate de melancolie, ispită erotică şi moarte, într-un limbaj alegoric de o sonoritate exterioară specifică. Viziunea sa este în cele mai multe cazuri a unui umorist sentimental fantezist.

 

Versuri

Romanţe pentru mai târziu, Editura Alacalay, 1908

De vorbă cu mine însumi, Bucureşti, 1913

Spovedanii, colecţia Manuscriptum, 1927

Strofe pentru toată lumea, Editura Cultura Naţională, 1930

Nu sunt ce par a fi, Editura Fundaţiilor, 1936

Versuri, Ediţie definitivă îngrijită de autor, 1939

 

Proză

Casa cu geamurile portocalii, B.P.T., 1908

Măşti de bronz şi lampioane de porţelan, Editura Alcalay, 1920

Lulu Popescu, Editura Alcalay, 1920

Pleacă berzele, Editura Alcalay, 1920

Roşu, galben şi albastru, Editura Cultura naţională, 1924

Manechinul sentimental, Editura Cultura naţională, 1926

Corigent la limba română, Editura Cultura naţională, 1929

Bărbierul regelui Midas, Bucureşti, 1929

3 şi cu Rezeda 4, Editura Adevărul, 1933

Cetiţi-le noaptea, Editura Cultura naţională, 1933

 

Poezii

A XI-a poruncă

Acuarelă

Cântec de drum

Cântecul nebunului

Celei care minte

Celei care pleacă

De ce-ai plecat?

De vorbă cu mine însumi

Drum crucial

Ecce Homo

Epilog sentimental

În cinstea celei care a plecat

În loc de prefaţă

În tine-mi pun toată speranţa

Într-un bazar sentimental

Mult aşteptatei …

Nu sunt ce par a fi

Odeletă

Pe malul Oltului

Pianissimo

Plastică medievală

Prin gările cu firme-albastre

Rânduri pentru Anul nou

Rânduri pentru un necredincios

Romanţa ei

Romanţă fără ecou

Romanţă fără muzică

Romanţă fără muzică (Ca să-ajung până la tine)

Romanţă fără muzică (În seara când ne-om întâlni)

Romanţă fără muzică (În tine-mi pun toată speranţa)

Romanţă fără muzică (Nu-i nimeni să ne vadă)

Romanţă meschină

Romanţă negativă

Romanţa noastră

Romanţă policromă

Romanţa răspunsului mut

Romanţa soarelui

Romanţa tinereţii

Romanţa ultimei seri

Romanţa ultimului sărut

Romanţa zilelor de ieri

Rugă pentru Duminica Floriilor

Seară rurală

Specific românesc

Spre soare

Ultima oră

Va fi …

Vesperală

 

Ion Minulescu a fost unul din poeţii populari, în multe înţelesuri ale cuvântului, din primele patru decenii ale veacului nostru; un trubadur care, evident, nu cutreiera drumurile mari cu viela atârnată de gât, nu se oprea în locuri de adunare a oamenilor şi prin castele, ca înaintaşii lui din alte vremuri şi alte ţări. În mişcarea de înnoire a poeziei româneşti, Ion Minulescu a jucat un rol de frunte. A fost, mai întâi, un poet urban, o specie destul de rară în ambianţa lui literară. A cântat peisajul oraşelor, cu străzile, cu clădirile şi vehiculele lor, cu furnicarul lor omenesc, cu micile şi marile lor tragedii. A fost un poet al mării. Înainte de Minulescu, marea a fost puţin cîntată în poezia românească. Prin Minulescu s-a produs depăşirea cadrului cam îngust, cam provincial al poeziei din vremea lui. Poetul a fost stăpânit de gustul exoticului, al civilizaţiei şi al modernului. (Tudor Vianu)

 

Află mai multe aprecieri si menţiuni critice despre Ion Minulescu.


Related news items:
Newer news items:
Older news items: