Factori care afecteaza functionarea normala

a sistemului nervos

Tinand cont de functiile deosebit de importante indeplinite de sistemul nervos si de faptul ca dintre toate tesuturile organismului tesutul nervos este cel mai vulnerabil si odata distrus el nu se mai regenereaza, vom intelege insemnatatea masurilor igienico-sanitare de prevenire a influentelor vatamatoare din partea unor factori mecanici, fizici, chimici, biologici, etc.

Factorii mecano-fizici cuprind in primul rand factori traumatici, precum si diferiti factori termici si electrici care pot determina diverse suferinte la nivelul organelor nervoase. Factorii mecano-fizici pot provoca: comotii cerebrale (accidente in care nu se produc leziuni anatomice ale creierului).

Trepidatiile cu frecventa mare, precum si radiatiile luminoase de intensitate puternica si prelungita, determina tulburari nervoase care se manifesta prin epuizare treptata, respectiv prin alterarea senzatiilor luminoase.

Radiatiile X sau ionizate pot provoca distrugeri de tesut nervos.

Factorii chimici cei mai numerosi provin din consumul exagerat de medicamente calmante sau somnifere care se administreaza cand activitatea sistemului nervos este perturbata de alti factori (oboseala, suprasolicitare psihica, situatii socante, etc.). Ca factori nocivi sunt citati si alcoolul, nicotina, diferitele droguri, etc.

Factorii biologici pot provoca perturbari grave, mai ales daca actioneaza in copilaria mici sau chiar inainte de nastere. Se stie, de exemplu. ca cei mai multi copii cu anomalii fizice si cu un intelect subnormal dezvoltat (oligofreni) au suferit in viata intrauterina anumite boli infectionase (rubeola, meningita, encefalita, etc. care au lezat grav diferiti centri din scoarta cerebrala), importanti pentru viata de relatie (centrii auzului, vazului, vorbirii, locomotiei. etc.).

Unii agenti patogeni, ca de exemplu, virusul tulburarii, al polimielitei, microbul sifilisului, etc., au o afinitate deosebita pentru sistemul nervos, urmarile fiind  cele mai dezastruoase. Termeni ca encefalita, mielita, polimielita, nevrita, etc. exprima afectiuni grave ale sistemului nervos, determinate de fixarea si inmultirea unor microorganisme pe diferitele organe care alcatuiesc acest sistem.

In afara de acesti factori intervin si factorii de suprasolicitare psihica care duc la obosirea sistemului nervos. Cand nu muncim in mod sistematic si planificat, supunand organismul la suprasolicitari psihice (de exemplu, pregatirea in ultimul moment pentru teze, examene, evaluari, etc.) apar surmenajul psihic si nevrozele.

Profilaxia surmenajului si a nevrozelor consta in organizarea unui regim rational de viata in care se asigura o alternanta ritmica optima intre activitate, odihna si alimentatie. Imbinarea repausului absolut (somn) cu repausul partial (plimbare, jocuri sportive, etc.) este cel mai bun mijloc de refacere a energiei si de prevenire a oboselii patologice a sistemului nervos. In odihna activa vor fi practicate activitati deosebite fata de cele profesionale.

Mentionam aici nocivitatea alcoolului, tutunului, drogurilor si efectele acestora.

Alcoolul este vatamator pentru toate organele corpului, dar in special pentru sistemul nervos. Efectele asupra organismului variaza in functie de cantitatea de alcool ingerata, dar mai ales in functie de concetratia acestuia. La nivelul celulelor nervoase, alcoolul produce intoxicatii care initial se manifesta prin stari de veselie si buna dispozitie, iar apoi prin ameteli, diminuarea unor reflexe somatice, tulburari in vorbire si echilibru, etc.

Tutunul are efecte nocive unanim recunoscute. Din analiza chimica a dumului de tigara a reiesit ca el cobntine o serie de substante nocive organismului uman: nicotina, carburi daunatoare, oxid de carbon, etc. Dintre suferintele omului provocate de fumat pot fi amintite: cancerul bronsic, bronsita cronica, instalarea unei astenii, tremuraturi ale mainilor, tetanii in membre, scaderea memoriei, etc. Alaturi de alte masuri de ingrijire a sanatatii, renuntarea la obiceiul neigienic de a fuma este o obligatie a fiecarui om, in vederea pastrarii integrale a capacitatii de munca si a cresterii sperantei de viata.

Drogurile reprezinta o categorie de substante care duc la distrugerea rapida a organismului, daca nu se intrerupe consumarea lor, denumirea de drog este data substantelor active utilizate ca medicament sau pentru prepararea medicamentelor. Drogurile utilizate rational pot avea o influenta binefacatoare asupra sanatatii, contribuind la tratarea si vindecarea unor boli, inlaturarea durerii si mentinerea capacitatii de munca.

Daca insa face abuz de medicamente, elementele active ale acestora (drogurile) devin componente celulare, creand la inceput o anumita stare organica si psihica placuta, de excitatie sau de clmare. Daca, dupa ce s-a creat obisnuinta cu deogul, nu se mai consuma din substanta respectiva, celulele excitate sufera, fapt care se manifesta printr-o stare de rau, ce se calmeaza de indata ce se ia noua cantitate de drog. In acest fel se formeaza viciul pentru drog. In unele tari, utilizarea drogurilor prin comert clandestin provoaca adevarate ravagii mai cu seama in randul tinereilor.