Interferente.ro Descopera Civilizatii Extraordinare descoperiri arheologice in China cufarul ceresc

Sâmbătă, 04 Octombrie 2014 01:01

Extraordinare descoperiri arheologice in China - cufarul ceresc

Extraordinare descoperiri arheologice in China cufarul cerescIn anul 1985 cercetatorii au descoperit intr-un mormant princiar datand din anul 433 i.Hr., printre instrumente muzicale, arme si vase asezate in imediata apropiere a sicriului, a fost descoperit un cafar al carui capac bombat prezenta o harta a cerului. In centrul sau apare clar un desen mai pronuntat infatisand Ursa Mare, cu denumirile – dispuse oval in jurul Ursei – a 28 de constelatii fundamentale din regiunea ecuatoriala cereasca. In dreapta si stanga cufarului, asezate in pozitia cap la coada, sunt reprezentate doua figuri stilizate de dragon si tigru.

Din punct de vedere stiintific, decorarea acestui obiect este de o importanta fundamentala; ea „impinge” cu 200 de ani inapoi prima mentionare a acestor constelatii. Se poate afirma ca originea prezentarii sistemului celor 28 de constelatii este chiar mai veche, deoarece alegerea lui ca tema decorativa de catre artizanul din Hubei demonstreaza ca el facea parte dintr-o traditie deja constituita. Artistul antic a intentionat sa ne atraga atentia asupra pictogramei reprezentand Ursa Mare si cele 2 animale.

Ursa Mare, care este motivul central aici, a fost utilizata frecvent de catre oameni in vechime pentru masurarea timpului. Ori, era esential pentru o civilizatie agrara ca cea chineza sa cunoasca bine fenomenele ceresti pentru a stabili un calendar care sa stea la baza organizarii activitatilor lor periodice. Pe de alta parte – lucru specific civilizatiei chineze –, dincolo de mecanismul propriu universului si miscarii astrelor, avem de-a face cu aspectul structurii timpului. Cand „bratul” Ursei Mari este indreptat spre est, el indica venirea primaverii, spre sud vara, spre vest toamna si spre nord iarna. Chinezii au investit Ursa Mare cu functia de indicator, dar i-au atribuit si o insemnata valoare de simbol. Ursa Mare era in China antica atelajul imparatului. Ea se deplasa spre centru, controla cele 4 provincii, „decidea” cursul calendarului, marca anotimpurile si simboliza, totodata, elementele si reglementarile carora trebuiau sa se supuna cetatenii de toate rangurile.

Tigrul si dragonul, reprezentati pe cufar, fac parte dintr-un ansamblu de 4 animale fabuloase. Impreuna cu broasca testoasa si pasarea ei ocupau cele 4 portiuni ale cerului sau cele 4 „palate” distribuite in functie de anotimpuri. Palatului oriental, si deci primaverii, ii este asociat dragonul verde; celui meridional (verii) ii corespunde pasarea rosie; tigrul alb ocupa palatul occidental si simbolizeaza toamna, iar broasca testoasa este asociata palatului septentrional, adica iernii. In fiecare din cele 4 palate sunt regrupate 7 constelatii.

Acest simbolism datand din vremuri ce se pierd in negura timpurilor se afla la originea numeroaselor teme decorative ale antichitatii chineze. Cele 4 animale fabuloase ilustreaza dualismul dintre „Yin” au un temperament rece, lent, rabdator si se complac in umiditate si intuneric, ascunzandu-se. Din contra, animalele „Yang” sunt ardente, combative, prefera lumina si mediul uscat.

Dragonul verde incarneaza „Yang”-ul masculin, fiind pentru anticii chinezi forta fulguranta, emblema primaverii si intorcerea la energia naturii. Aparitia sa este fastuoasa si simbolizeaza puterea imperiala. Calitatea care ii este asociata este bunatatea.

Tigrul alb, „Yin” feminin, este in stransa relatie cu pamantul, cu apusul si sfarsitul vietii, motiv pentru care il gasim frecvent in decorarea mormintelor. Considerat protector al viilor si mortilor, el ii pazeste pe acestia de spiritele rele; calitatile care ii sunt atribuite sunt demnitatea si curajul.

Broasca testoasa sau „luptatorul negru” simboliza in China antica iarna, iar pe plan mai lung Universul. Acest lucru este reflectat si de corpul sau: spatele este imaginea boltii ceresti, iar burta imaginea pamantului. Carapacea sa se utiliza in scopuri divine, caci era considerata a facilita intelegerea fenomenelor ceresti si terestre.

In ceea ce priveste pasarea rosie, ea era „emblema” sudului, a soarelui. Ea este gasita frecvent in deocrarea oglinzilor si este plasata sub semnul fertilitatii. Brodata pe hainele suveranei, pasarea rosie era considerata egala dragonului.

Deci cam aceasta ar fi sistemul traditional de la care s-a inspirat mesterul cufarului. Dar ansamblul decorului reprezentat aici atesta importanta cosmologiei in universul chinez cotidian. Aparuta mai intai ca o preocupare stiintifica, observarea astrelor a pus cu incetul bazele unei astronomii populare, care a avut o influenta cu totul deosebita asupra gandirii chineze si pe care arta o ilustreaza la perfectie. In fata abundentei de bronzuri, oglinzi si obiecte din epoci diferite care utilizau astfel de decoruri de inspiratie cosmologica, ne dam seama pana la ce punct civilizatia Chinei antice a stiut sa exprime aspiratia omului de a cunoaste „arhitectura” cereasca in cele mai mici detalii ale sale. Doina-Stefana Saucan