Despre UNESCO,

Palatul UNESCO si sediul UNESCO din Paris

UNESCO e prescurtarea pentru Organizatia Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta si Cultura. UNESCO activeaza in domeniul crearii unui climat de pace pe plan mondial si promoveaza cooperarea internationala in domeniile culturii, artei, stiintei si comunicatiei.

Una dintre cele mai nobile misiuni la care s-a angajat UNESCO este aceea de a uni eforturile tuturor natiunilor in scopul protejarii patrimoniului comun al umanitatii, cultural si natural. Un alt obiectiv fundamental al intregii activitati a organizatiei este promovarea acccesului la cultura a tuturor oamenilor, intr-un amplu si complex proces de democratizare care trebuie sa transforme bunurile culturale in instrumente de innobilare si modelare a sute de milioane de ani. In acest context, activitatea din domeniul invatamantului, al educatiei capata o prioritate absoluta. in ceea ce priveste stiinta, rolul UNESCO nu este numai de a face sa progreseze cauza stiintei in general, ci si de a reduce dezechilibrele existente intre diferite natiuni si zone ale globului, atat in domeniul creatiei stiitifice, dar, mai cu seama, in privinta accesului la rezultatele stiintei al tarilor in curs de dezvoltare.

Activitatea ampla si complexa a UNESCO – careia ii sunt subsumate actiunile tuturor comisiilor nationale de profil – este coordonata de la Palatul organizatiei, situat in centrul orasului Paris, in Place de Fontenoy, in apropierea turnului Eiffel, nu departe de Sena.

Desi infiintat in anul 1946 (Actul contitutiv a fost adoptat la Londra cu un an inainte), UNESCO isi are sediul actual incepand din anul 1958. Construit dupa proiectul unui grup international de arhitecti – intre care un american, un italian si un franez - , Palatul UNESCO este in realitate un complex de cladiri care nu formeaza un ansamblu unitar, fiind dispuse in doua incinte diferite, dar situate in apropiere. Cladirea principala, in forma de Y, are sapte etaje si in ea functioneaza secretariatul (foarte multe birouri, biblioteca, studiouri radio si TV, cinema, servicii tehnice si ateliere de restaurare). O alta constructie adaposteste marea sala de conferinte.

Cresterea rapida a numarului de membri ai organizatiei, multiplicarea si amplificarea activitatilor organizatiei, ca si noile exigente impuse de evolutia tehnicii au facut insuficiente constructiile initiale, fiind necesara construirea altor cladiri. Astfel, in anul 1965, sediul UNESCO se imbogateste cu un nou edificiu, conceput sub nivelul solului. Acesta primeste, totusi, lumina naturala prin modificarea ingenioasa in care a fost proiectat. Arhitectul peisagist brazilian Burle Marx i-a asigurat o placuta ambianta de vegetatie ornamentala. Din anul 1970, UNESCO beneficiaza de o alta cladire, construita in apropiere, pe strada Miollis, iar in 1978 acesteia i se adauga, pe strada Bonvin, un complex arhitectural format din dnoua blocuri turn, dintre care cel mai inalt are 15 etaj si 50 metri. In sfarsit, intregul “headquarters” a primit inca o constructiee structurala pe trei neveluri, sub nivelul solului si sase niveluri deasupra.

Era firesc ca sediul unei organizatii in care se interfereaza cultura, arta si educatia de pe intregul mapamond sa se bucure de inalta tinuta estetica, iar in exterior sa-i fie creata o ambianta nu mai putin artistica. Merita amintite cateva dintre creatiile care innobileaza diferite sali si spatii ale sediului: monumentul inchinat marelui compozitor Sibelius, opera a finlandezului Hiltunen; un bronz intitulat “L’homme qui marche” (Omul care merg) al sculptorului Giacometti; un travertin de Carrara al lui Henry Moore, intitulat “Siluete in repaus”; “Caderea lui Icar, pictura pe lemn apartinand lui Picasso; un mozaic tunisian din secolul al II-lea e.n., cu titlul “Diana la vanatoare”, “Ingerul de la Nagasaki”, un vestigiu al exploziei atomice din 1945 si inca multe altele, semnate de Miro, Le Corbusier, Calder si altii. Toate sunt donatii ale creatorilor, ale statelor ori ale unor municipalitati. Gradinile japoneze – expresie concentrata a artei si arhitecturii peisagere nipone – cu care sunt “umplute” unele spatii exterioare creeaza o atmosfera de liniste si meditatie. In afara celor trei domenii de activitate amintite, la UNESCO se editeaza numeroase carti (“Istoria generala a Africii” in opt volume, “Literatura Americii Latine”, enciclopedii, albume de arta), publicatii pe domenii, “Buletinul patrimoniului comun al umanitatii” – “Panorama”, precum si apreciatul “Courrier de l’UNESCO” cu aparitie trimestriala. De asemenea, se desfasoara o bogata activitate filaterica si numismatica.

Sediul UNESCO se constituie si ca un fertil teren de organizare a unor prestigioase si apreciate manifestari culturale si artistice prin care se celebreaza zilele nationale ale statelor membre. Sediul este vizitat anual de zeci si mii de persoane, intre care cei mai multi sunt elevi si studenti, carora li se organizeaza expuneri si manifestari instructiv-educative.