Bucuresti

Bucuresti este capitala Romaniei si, in acelasi timp, cel mai mare oras, centru industrial si comercial al tarii. Prima sa mentiune apare in 1459 si devine capitala in 1862. De atunci sufera schimbari continue, fiind centrul scenei artistice, culturale si mass-media. Intre cele doua razboaie mondiale, arhitectura eleganta si elita bucuresteana i-au adus porecla "Micul Paris". Bucurestiul are o suprafata de 228 kmp si o populatie de peste 2 milioane. Bucurestiul este al treilea oras din regiune, din punct de vedere al numarului de locuitori, dupa Atena si Istanbul si al saselea oras ca populatie din Uniunea Europeana.

Bucurestiul este situat in S-SE tarii, la o altitudine de 60-90 m, pe raurile Dambovita si Colentina, la 44°25'50" latitudine nordica (ca si Belgradul, Geneva, Bordeaux, Minneapolis) si 26°06'50" longitudine estica (ca si Helsinki sau Johannesburg).

Prima atestare documentara a orasului Bucuresti dateaza din 1495 ca resedinta a domnitorului Tarii Romanesti, Vlad Tepes, insa istoria sa este mult mai veche. Denumirea de Bucuresti i se trage de la un taran pe nume Bucur. Conform altei variante mai probabile, Bucuresti a fost intemeiat de catre Mircea cel Batran la sfarsit de secol XIV. Dezvoltarea orasului a fost oprita de atacurile turcilor si tatarilor, inaintea secolului al XVII-lea. In anul 1698 orasul a devenit capitala Valahiei, dezvoltarea lui incepand in perioada de pace din secolul al XVIII-lea.

Pe teritoriul actual al orasului au fost descoperite vestigii paleolitice, neolitice, geto-dace, din epoca formarii poporului roman si a feudalismului timpuriu. Mentionat documentar pentru prima data la 20.09.1459 ca resedinta domneasca a lui Vlad Tepes, orasul are insa o existenta anterioara (secolul 14). De Bucuresti sunt legate momente decisive ale istoriei moderne si contemporane a poporului roman: Revolutia din 1821 condusa de Tudor Vladimirescu, Revolutia burghezo-democratica de la 1848, Unirea de la 1859, in urma careia orasul devine capitala Romaniei (1862), etc.

Legenda orasului Bucuresti

A fost o data ca niciodata un padurar sarac care traia impreuna cu fiica sa, pe care o chema Dambovita, intr-o padure mare si adanca. Intr-o zi, un print dintr-o imparatie indepartata s-a ratacit prin padure. In ratacirea sa, a intalnit-o pe Dambovita si i-a cerut sa-l ajute sa-si regaseasca drumul. Ea i-a aratat drumul, insa, printul, fermecat de frumusetea sa, s-a indragostit de ea si a cerut-o de sotie. Dambovita i-a spus insa ca-i fagaduise deja mana lui Bucur, un cioban din imprejurimi. In semn de multumire, Printul Muntilor ii ofera fetei un cutitas si o sfarleaza de lemn. Daca invartea sfarleaza, i se indeplinea orice dorinta.

Ca sa ii dovedeasca lui Bucur ca il iubeste si ca i-a fost fidela, fata a infipt cutitul intr-o stanca. Din locul unde a lovit, a tasnit un izvor de apa curata. Dambovita a botezat acest izvor cu numele ei si impreuna cu Bucur au format un satuc la marginea padurii pe malul izvorului. Bucur a dat asezarii numele lui. Si asa, satucul se numeste Bucuresti, iar apa care-l strabate Dambovita.

Bucuresti – repere in timp

In Evul Mediu, orasul Bucuresti era numit de catre greci Hilariopolis, adica Orasul Bucuriei. Plasarea Bucurestiului pe drumul principal dintre Orient si Occident i-a adus prosperitatea intr-un timp foarte scurt. Prima atestarea a orasului dateaza din 20 septembrie 1459 si a fost semnat de Vlad Dracul.

Bucurestiul se poate mandri cu faptul ca a fost primul oras din lume iluminat cu gaz lampant, in 1856.

Sfarsitul secolului XIX este perioada cea mai infloritoare a Bucurestiului. Sunt construite cladirile elegante in stilul renasterii franceze sau italiene, care pot fi vazute si astazi. Elementele arhitectonice, dar si influenta franceza din literatura si arta, care se simtea si in cluburile si cafenelele bucurestene au transformat Bucurestiul inceputului de secol XX in "Micul Paris" din estul Europei.

Bucurestiul are vechi traditii culturale, prima institutie de invatamant superior, Academia Domneasca de la Sfantul Sava, luand fiinta inca din 1694.

In anul 1852 s-a incheiat constructia Teatrului National, pe atunci al treilea din Europa prin proportiile sale si decoratiunile interioare.

In 1864 ia fiinta Universitatea, Conservatorul de Muzica si Declamatiune, in anul 1868 se infiinteaza Filarmonica Romana, in 1879 Academia Romana, iar intre anii 1886-1888, cu fonduri obtinute din subscriptii publice, se construieste Ateneul Roman.

In Municipiul Bucuresti functioneaza 45 de muzee din care, Muzeul National de Istorie Naturala Grigore Antipa infiintat in anul 1908, Muzeul Militar National infiintat in anul 1914, Muzeul Satului infiintat in anul 1936 de Prof. Dimitrie Gusti, Muzeul National de Arta deschis in anul 1948 in Casa Golescu, Muzeul de Istorie si Arta al Municipiului Bucuresti adapostit in Palatul Sutu si redat in circuitul public in 1959, Muzeul Taranului Roman infiintat in anul 1990, Muzeul Cotroceni si altele.

Infloritor si important centru cultural, Bucuresti dispune in prezent de patru biblioteci nationale, opera, opereta, trei filarmonici si orchestre simfonice, 15 teatre dramatice, trei teatre de papusi si marionete, doua teatre muzicale si de estrada, doua ansambluri artistice, o orchestra populara si un circ cu aproximativ 2.500 locuri.

Centrul vechi al Bucurestiului este cunoscut sub numele de Curtea Veche, incluzand Hanul lui Manuc si strazile Selari, Sepcari, Covaci, Gabroveni si Lipscani - prima zona mestesugareasca si comerciala a orasului, situate in centrul istoric al Bucurestiului, numai la cativa metri de Kilometrul 0 al capitalei Romaniei.

De asemenea, in zonele centrale ale Bucurestiului se afla si cateva parcuri vechi: Cismigiu (1850), Gradina Botanica (1884).

Orasul este inconjurat si de numeroase lacuri si paduri - in care se gasesc un mare numar de monumente construite in vechiul stil architectonic Romanesc: padurea Snagov si lacul care include si manastirea cu acelasi nume situata pe o insula in mijlocul lacului, unde este inmormantat Contele Dracula), Mogosoaia - cu palatul Printului Constantin Brancoveanu, manastirile Cernica si Pasarea, Lacul si Manastirea Caldarusani (care a fost fondata de Printul Matei Basarab), Padurea Baneasa.

Bucuresti – orasul de azi

Orasul a crescut rapid, suprafata dublandu-se dupa al doilea razboi mondial. A aparut de timpuriu pe malul stang al raului Dambovita. In anul 1860 acest satulet a fost inlocuit de o capitala eleganta cu arhitectura de inspiratie franceza, din acest motiv fiind cunoscut drept Parisul din Balcani.

Comunistii planuiau extinderea marilor bulevarde incepute in secolul al 19-lea. De asemenea, au proiectat parcuri si au inaltat constructii masive, ca de exemplu sediile partidului comunist si cladirile gigantice care gazduiau lucrarile guvernului. Dupa al doilea razboi mondial s-au construit blocuri mari cu apartamente de tip utilitar fara nici un aspect distinctiv. Un numar de biserici istorice si sinagogi au fost daramate, din ordinul presedintelui dictator al Romaniei Nicolae Ceausescu, pentru a-si putea pune in aplicare planurile lui de constructie.

In prezent, Bucurestiul a ramas centrul cultural si economico-social al Romaniei, oferind o mare varietate de posibilitati de cazare care include apartamente particulare, campusuri universitare, hoteluri si hostale. Cele mai importante locuri sunt situate in centru - Piata Unirii, Piata Universitatii, Piata Romana cu imprejurimile, unde se afla si centrul vietii de noapte: baruri de zi si de noapte, pub-uri, teatre, cinematografe.