Curiozitati si recorduri din lumea muzicii

Cu toate ca melodia si armonia sunetelor caracterizeaza cel mai bine muzica, totusi, pana si in acest domeniu, mai apar, din cand in cand, unele “note” stridente starnite de unii pasionati deopotriva de muzica si de curiozitati, recorduri, extravagante, bizarerii.

Bucuriile muzicii devin astfel, in plan secund, nu de putine ori si bucuriile celor care se straduiesc sa inventeze cine stie ce instrument bizar (de preferinta din ce in ce mai mic, ori, dimpotriva, mai mare), de dragul de a figura la rubrica de curiozitati a jurnalelor, ori, pur si simplu, inurmarirea infrigurata a unui ideal de puritate a sunetelor.

Despre cateva recorduri din muzica, din lumea si din culisele ei, va invitam sa cititi in randurile ce urmeaza.

Cel mai vechi pian cunoscut si conservat pana in prezent este de fapt un pianoforte (a carui constructie este putin diferita de cea a pianului modern), construit  la Florenta, in Italia, in anul 1720, de catre Bartolommeo Cristofori (1655-1731). Acest unic exemplar este adapostit astazi de Muzeul Kraus din Florenta.

Cea mai mare si, totodata, cel mai puternica orga construita vreodata se afla in orasul Atlantic City din SUA. Terminata in anul 1930, aceasta orga uriasa are nu mai putin de 33.112 tuburi, a caror lungime este cuprinsa intre 0,15 cm si 19,52 m. Motoarele care asigura aerul comprimat au o putere de 365 cai putere si au costat 500.000 de dolari.

Cel mai mare instrument de suflat inregistrat vreodata este o tuba inalta de 2.25 m, avand lungimea totala a tubului de 11,89 m si un diametru al plniei de 1.1 m. Construita in anul 1896, aceasta tuba contrabas este inca folosita.

Cea mai mare si cea mai “sonora” chitara clasica la care se poate canta a fost construita in 197 - de catre o companie din Chicago. Chitara este inalta de 2.69 m si are o greutate de 36,28 kg.

Cea mai mica vioara din lume (la care se poate canta perfect) a fost construita de britanicul B. Pollard. Vioara masoara doar 13 cm.

Cea mai valoroasa vioara pare a fi un Stradivarius, construit in 1721, pentru care, in cadrul unei licitatii, au fost platiti 201.600 dolari, in 1971.

Oraselul copiilor, supranumit Disneyland, se poate lauda cu cea mai mare toba care a existat vreodata. Diametrul acestei tobe uriase este de 30,15 m, iar greutatea de 204 kg, pentru deplasarea ei fiind necesara interventia unui tractor.

Cea mai numeroasa orchestra simfonica a fost aceea a Universitatii Michigan. In cativa ani din perioada 1958-1965 numarul instrumentistilor s-a ridicat la 13.500!

Prezenta cea mai numeroasa la un concert simfonic a fost inregistrata la 1 august 1966, cand, in Central Park, Nez York, 90.000 de iubitori de muzica au venit sa-l aplaude pe Leonard Bernstein dirijand Filarmonica din New York.

Cea mai mare prezenta vreodata la un concert de muzica pop a prilejuit-o festivalul Zoodstock: 400.000 spectatori. Concertele s-au desfasurat intre 15-17 august 1969.

Unul din cei mai prolifici compozitori din toate tiumpurile a fost, probabil, Georg Philipp Telemann (1681-1767), de origine germana, el a compus nu mai putin de 40 de opere, intre 600 si 700 de suite orchestrale, la care se adauga numeroase concerte si piese de muzica de camera.

Compozitorul cu cele mai multe simfonii compuse este Johann Melchior Molter (1695-1765). El are la activ 169 de simfonii. Pe locul doi se situeaza Joseph Haydn (1732-1809), cu 104 simfonii, dintre care multe se mai canta si azi.

Cel mai prolific compozitor este, indiscutabil, Wolfgang Amadeus Mozart (175601791), nascut in Austria. Mozart a scris 600 de opere, operete, simfonii, sonate pentru vioara, sonate pentru pian, concerte pentru pian, cvartete, piese de camera, din care numai 70 au fost publicate pana la moartea sa prematura, la varsta de 35 de ani.

Cel mai mare succes (ca numar de discuri vandute, popularitate si, fiereste, incasari) l-a avut cuplul britanic John Lennon – Paul McCartney (Beatles). Intre anii 1962 si 1970 ei au compus laolalta 30 de piese si au reusit sa “vanda” 1 milion de discuri.

Cel mai mare onorariu pentru un concert l-a primit pianistul polonez Ignace Jan Paderezski: 33.000 dolari pentru o singura reprezentatie la Madison Swuare Garden din New York.

Cel mai bine platit cantaret de opera a fost faimosul Enrico Caruso (1873-1921). Talentul si vocea inegalabila i-au adus nu mai putin de 9 milioane dolari.

Daca opera lui Rossini, Wilhelm Tell, s-ar canta asa cum a fost ea compusa, fara nici o taietura, atunci spectacolul ar trebui sa dureze mai bine de 7 ore. Noroc ca au aparut criticii muzicali!