Credinte, datini si traditii de Boboteaza pastrate din batrani

Boboteaza, dupa Anul Nou, e sarbatoarea cea mai bogata in traditii, datini si credinte.

Din vechime, romanii de pretutindeni indatineaza a numi ajun mai fiecare zi sau seara ce premerge unei sarbatori mai insemnate.

Ajun, in intelesul adevarat al cuvantului, se numeste fiecare zi de sec sau de post, dar mai cu seama cele ce premerg Craciunului si Bobotezei, pentru ca in aceste doua zile se ajuna, adica nu se mananca de dulce, ci numai de sec. Mai cu seama la sat, in special feciorii si fetele nu mananca nimic pana de catre seara sau chiar pana a doua zi dimineata, anume ca sa aiba noroc, sa se poata degraba insura ori marita si sa capete un sot frumos si harnic. Inca din vechime poporul nostru a indatinat a prepara pentru aceste doua zile bucate mai alese fata de celelalte zile de ajun de peste an.

Despre bucatele traditionale romanesti specifice sarbatorii de Boboteaza am vorbit intr-un alt articol ... Vezi mancaruri traditionale de Boboteaza la romani.

In Ajunul Bobotezei, si anume dupa ce a fost preotul cu crucea si le-a stropit cu agheasma, cum s-a dus preotul, indata se iau tustrele obiectele (fanul, sarea, taratele), cu deosebire fanul sau otava, care inseamna fanul din ieslea in care s-a nascut Domnul nostru Iisus Hristos, si se da fiecarei vite cate putin dintr-insele, anule ca si vitele sa se indulceasca, sfinteasca, precum s-au indulcit si sfintiti si stapanii lor, si sa le mearga peste tot anul bine, si al doilea ca sa nu se imbolnaveasca, iar de cumva sunt bolnave sa se insanatoseasca.

Pe langa bucatele insirate mai sus, se mai pune in ajunul Bobotezei pe masa inca doua paini, sare si un pahar cu apa, in credinta ca noaptea vin membrii familiei morti si mananca din acele bucate.

Astfel, stau apoi bucatele insirate pe masa, fara sa se atinga si sa guste cineva macar putintel din ele pana ce nu vine preotul cu crucea ca sa le binecuvanteze si sa le stropeasca cu agheasma. Iar dupa ce preotul le-a stropit si binecuvantat, stapana de casa nu da nimanui nimic de pe masa pana n-a luat mai intai ea singura un varzar, o galusca, o perja, in scurt din toate bucatele aflate pe masa cate ceva, pe care, ducandu-le afara, le pune pe toate intr-un par din gard, in credinta ca facand aceasta, pasarile nu mananca vara graul si canepa.

Nemijlocit, dupa asezarea bucatelor, sau si mai inainte de aceasta, toti casasii, dar mai cu seama gospodina de casa si fetele, au datina de a intinde toate vesmintele cele mai bune si noi pe rude si pe lazi, anume ca, venind preotul cu crucea, sa le poata stropi cu agheasma, ca sa nu le roada moliile.

Afla mai multe traditii, credinte, obiceiuri si superstitii de Boboteaza pentru noroc, iubire, spor in casa si sanatate.