Clima influenteaza statura?

Omul, se stie, este o fiinta “cu sange cald”, cu o temperatura constanta (in jur de 37 de grade Celsius), indiferent de locul in care traieste – la poli sau la ecuator. O temperatura care nu poate depasi anumite limite – nu poate fi mai mica de 26 sau mai mare de 42 de grade.  Aceste limite il fac pe om, intr-o oarecare masura, o fiinta fragila. Dar omul, datorita organismului sau homeoterm, se bucura, in acelasi timp, de o mare libertate fata de conditiile de temperatura ale mediului extern.

Fiind stapanul “climatului sau interior”, deci posedand mecanisme biologice ce, dupa caz, limiteaza sau favorizeaza pierderile de caldura, omul poate trai chiar si in medii unde (cum sunt regiunile arctice) temperatura ambianta difera de cea a corpului sau cu zeci de grade.

S-a pus insa intrebarea: de ce oamenii din unele zone sunt mai scunzi, iar cei din alte zone sunt mai inalti? Nu e cumva aici o influenta a climei, stiut fiind faptul ca homeoterapia implica un efort fiziologic, un efort al individului de aparare la mediu?

La frig, raspund specialistii, reteaua sanguina cutanata si capilara a omului este supusa unei vasoconstructii care reduce debitul de sange bogat in calorii, adus din adancul organismului, pentru a limita pierderea de caldura la nivel periferic. Daca aceste actiuni nu se vadesc suficiente intra in functiune alte mecanisme, ca, de exemplu, frisoanele, contractia involuntara si ritmica a musculaturii care poate multiplica, de aproximativ cinci ori, caldura generata in acel moment de organism. Racirea sangelui, asociata cu o contractie a vaselor, poate opri, temporar, circulatia la extremitatea membrelor.

In opozitie, caldura ambientala ridicata duce la dilatarea vaselor sanguine, ceea ce face ca ritmul respirator sa creasca si sa se declanseze transpiratia. Supusi la o caldura puternica, africanii din regiunile tropicale incep sa traspire inaintea europenilor pusi in aceeasi situatie (chiar daca ultimii au fost aclimatizati in medii calde!). In schimb, intr-un mediu cu temperatura joasa, transpiratia africanilor se opreste mai repede decat cea a europenilor. Exista, deci, o anume capacitate umana de rezistenta la caldura, pe care natura o dirijeaza prin doi factori: statura si proportiile corpului omenesc.

Sa ne explicam. Se stie ca un centimetru cub din corpul notru produce 10 calorii, in timp ce un centimetru patrat de piele disipeaza numai o calorie din caldura produsa. De aici, un simplu calcul matematic: un cub cu latura de un centimetru produce 10 calorii si disipeaza 6, realizandu-se un randament de 0,6. Cand cubul are latura de 2 cm, el produce 80 de calorii, dar disipeaza 24, avand un randament de 0,3. Randamentul scade la 0,2 pentru un cub cu latura de 3 cm si ajunge la 0,15 daca latura sporeste la 4 cm. Astfel, cu cat statura creste, cu atat randamentul de disipare a caldurii scade. Aceasta este si cauza pentru care indivizii cei mai apti a suporta caldura sunt cei cu talie mai mica. Iata de ce, indivizii cei mai mici la statura si cei mai fragili sunt pigmeii din tribul Guaharida, care traieste in bazinul Amazonului, sau cei din Congo (unde rareori un barbat depaseste 1,45 cm inaltime), in timp ce oamenii cei mai inalti si mai masivi sunt cei din tribul Picior-Negru, de la frontiera dintre SUA si Canada, si cei din tribul Massai, din Kenya, a caror inaltime medie este de 1,73 cm. Clima influenteaza nu numai statura, ci si alte date ale corpului omenesc. Ea isi spune cuvantul in largimea umerilor, in marimea bazinului, in lungimea relativa mainolor, in grosimea stratului de grasime subcutanat, etc.

Este mai avantajos, pentru organism, de a fi mai “mare” in regiunile reci, pentru a dispune de o cat mai ampla masa de tesaturi producatoare de caldura. In schimb, intr-un mediu cald, unde caldura produsa de metabolism trebuie sa fie eliminata grabnic, trebuie ca suprafata corporala sa fie mare in raport cu volumul. O schimbare a unitatii liniare antreneaza o schimbare de suprafata, dupa patratul acestei unitati, in timp ce, pentru volum, acest schimb se face dupa cubul aceleiasi unitati. Aceasta inseamna ca un individ “de format mare” poate avea exact aceleasi proportii pe care le are un individ “de format mic”, dar care, in mod relativ, va dispune, la volumul sau, de o suprafata corporala mai mica, necesara pentru disiparea caldurii (ceea ce, lucru limpede, ar insemna un dezavantaj in conditia in care viata s-ar desfasura intr-un mediu cald).