Clasicii antichitatii in straie romanesti

Despre biserica Sf. Voievozi din Targu-Jiu, situata in Piata Victoriei, se stie ca este cladita in vremea episcopului Gligorie Socoteanu (1748-1764) pe locul altea ce exista in 1717. se mai stie ca zugraveala a fost facuta de pictorul Misu Popp (1827-1892) - autor al portretelor lui A. I. Cuza, M. Kogalniceanu, Gh. Lazae, A. Muresanu, Haiducul Radu Anghel, Anastasiei Rudeanu si altor personalitati – si refacuta de artistul localnic Iosif Keber. In pronaos se vad portretele ctitorilor: negustorii Dobre Sarbu si Radu Cupetu. De aceea se mai numeste si Biserica Negustorilor, insa beneficiind de unele privilegii domnesti, i s-a spus si biserica domneasca. La inceputul secolului al XVIII-lea se afla in chiliile de pe langa ea o scoala domneasca de slavoneste si greceste, intretinuta de balciurile ce se tineau la Carbunesti si Targu-Jiu.

Este o mare pierdere pentru noi ca marele Iorga, care a vazut-o in 1925 si si-a oprit condeiul asupra ei, n-a dat atentie zugravelii. In nisele zugravite din perete nu ne pandesc obisnuitii sfinti crestini inarmati pana in dinti cu platose, genunghere, coifuri, scuturi, lanci si sabii, al caror rost era sa iti trezeasca un sentiment de culpabilitate.

Sub stresina, la adapost de ploaie, ne astepta medicul Hipocrate, democratul Solon, filozoful materialist Aristotel, cinicul Diogen, istoriografii Plutarh si Thukidides, ba chiar si zeul pagan Apolon. Socrate ne arata un sul de papirus in care sta scris: Noi ne inselam cand credem ca moartea e un rau. Pitagora ne emplica cu amandoua mainile geometria. Toti au coroana princiara, ca simbol al intelepciunii. Cu totii sunt imbracati in constume vechi de voievozi romani, ca semn ca intelepciunea clasica guverneaza si peste taranii nostri. Sunt prezente si cateva sibile, Himeria, Samia, Persica, Helipotca, de care stim ca practicau misterele pagane. Sunt imbracate care mai de care mai luxon, dupa moda de la curtile noastre domnesti.

Il intreb pe preot cum se face ca pebiserica nu se vede nici un sfant crestin, ci numai personaje pagane. Imi raspunde ca “acestia sunt filofozii care au prevestiti venirea lui Hristos”. Dar eu vad ca nu toti sunt folozofi si stiu ca nici unul nu a facut o asemenea precizare.

Raman pe ganduri. Daca la 1748 se construieste noua biserica, inseamna ca cea veche era mult anterioara anului 1717, anterioara si domniei lui Constantin Brancoveanu, posesorul celei mai mari biblioteci din sud-estul Europei. Ce s-o fi invatat pe vremea lui la scoala domneasca de pe langa acea biserica? Desigur cu totul altceva decat in scoala de cateheti satirizata de I. Creanga. Nu ma mai mir ca fiii taranilor gorjeni invatau la scoala despre Iosafat, ajuns din Cartile populare, pe zidul bisericii. Dar cine a fost Astacue, Anofodo si alte nume care abia se mai pot deslusi? Caut in atotcuprinzatoarea Real Enziclopadie ale carei volume despre antichitate sunt greu de numarat si ocupa un perete de biblioteca – fara sa gasesc raspunsul. Taranii nostri aveau la indemana figuri din antichitatea clasica de la cele mai proeminente pana unele care scapa celor mai eruditi clasicisti din occident.

Daca ar fi sa ne luam duca se se stie pana azi, ar insemna ca Misu Popp este autorul acestei adevarate “academii” populare si ar fi o realizare revolutionara pentru pasoptisti. Insa fixand obiectivul penetrant al aparatului fotografic cu infrarosu pe un ungher exterior al absidei stangi, pelicula a surprins ceea ce ochiul uman nu poate vedea sub zugraveala scorojita: o inscriptie inca nestiuta de nimeni si pe care o comunicam aici: Cand s-au zogravti aceasta b(iserica) a fosti preopi popa Patrascu (anul) 7287 (1779). Pastrandu-se pe sine in anonimat, zugravul a vrut sa ne spuna ca Popa Patrascu este cel ce poarta raspunderea pentru incalcarea canoanelor zugravelii. Acum putem intelege ca Misu Popoo doar a refacut zugraveala, acoperind-o total pe cea veche si modernizand literele, posibil dupa reforma alfabetului, din 1860. Obiectivul fotografic scoate la iveala un alt Socrati si Ipocrati, scrisi cu aceleasi caractere ca in inscriptia datata. Acum intelegem ca zugravul anonim (sau Popa Patrascu) era mai cult decat Misu Popp, care a incurcat literele si ni l-a dat pe … Psifistocles.

La 1779 Popa Patrascu a vrut sa-l aiba pe biserica pe Ossian, poetul legendar irlandez din sec. III e.n., plasmuit de J. Macpherson la 1765. Nu incape indoiala ca negustorii gorjeni se ocupau si cu comertul de carti din vestul Europei si au stiut ce sa aduca clientilor de aici. Intr-un veac cand nu se mai stia cate stapaniri jupuiau tara, romanul muncea si isi dadea copiii la carte. Pe mana unor preoti cu o larga deschidere intelectuala spre valorile umaniste, considerate si de ei insisi superioare fata de o religie care dupa ce prigonise toate scolile filozofice, inlocuise gandirea libera rationalista cu cel mai obtuz dogmatism, care iti interzicea cercetarea si logica, dobandite cu atata efort de filozofii elini si te obliga sa crezi niste absurditati potrivnice firii. Asemenea ganduri trebuie sa fi avut Popa Patrascu si cei din anturajul sau. Radu Nitu