Cine are ochiul cel mai ager si vederea cea mai buna?

Cine are ochiul cel mai ager si vederea cea mai buna? Omul, regele animalelor, sau vreun alt animal inferior noua poate ca inteligenta, dar superior in ceea ce priveste acest simt? Oare cainele n-are un simt al mirosului care depaseste atat de mult pe acela al oamenilor?

Omul are, desigur, ochi excelenti, dar nu cei mai buni ochi din lume, asa cum cred unii. Aceasta nu e o afirmare vaga. Se poate masura cu precizie agerimea vederii.

Orice fotograf stie ce inseamna un cliseu cu trama fina: cu cat numarul punctelor cardinale elementare, sensibile, la lumina, sunt mai numeroase in stratul chimic al cliseului, cu atat se obtine o imagine cu detalii mai fine si care-si pastreaza claritatea, daca o marim. Asemenea grauncioare reprezinta cele mai mici elemente sensibile si deci un obiect mai mic decat un astfel de element, nu poate fi inregistrat cu destula claritate.

La fel se petrec lucrurile si in cazul ochiului. Cu cat sunt mai multe celule sensibile la lumina pe o anumita suprafata din membrana retinei, cu atat vederea devine mai agera.

Ori, densitatea acestor sensibile celule poate fi masurata. S-a constatat astfel ca e de vreo cinci ori mai mare la ochiul soimului decat la ochiul omenesc. De aici deriva extrema agerime a vederii pasarilor rapitoare, care vad, de la distante extrem de mari, o prada, chiar avand dimensiuni foarte mici si deci imperceptibile pentru ochiul nostru. Un uliu vede un porumbel nemiscat, chiar de la o departare de 1 km.

De altfel, in general, fiarele de prada – leul, tigrul, pantera, etc. – au simtul vazului bine dezvoltat. Ochiul maimutei – foarte asemanator ca structura cu cel al omului – este organul de simturi cel mai important al acestui animal. Cainele, care poseda un simt al mirosului extraordinar, are, in schimb, ochi relativ slabi si adesea orbeste. Natura nu ofera un cumul de simturi remarcabile aceleiasi fapturi! Pisica vede mult mai bine decat cainele, avand darul de a exercita acest simt chiar si pe intuneric.

Bufnitele sunt presbite din nastere: cu ochii lor mari si impresionanti, ele vad bine numai de departe. De aproape insa, vad greu. Ochii lor sunt imobili, de aici si privirea lor absolut “fixa”. Pasarea e silita de aceea sa intoarca intotdeauna capul in directia in care vrea sa vada.

“Pestele telescop”, astfel denumit din cauza ochilor sai, care amintesc pretiosul instrument astronomic, este departe de a beneficia de o buna vedere la departare, asa cum am fi ispititi s-o credem. Acesti ochi sunt in realitate un produs de incrucisare si mai mult un semn de degenerare.

Ochii de vaca, socotiti odinioara de Homer ca un model de ochi frumosi, pe care-i compara cu aceia ai zeitei Atena, nu asigura animalului decat o vedere destul de slaba.

In rezumat, numai animalele rapitoare au un ochi mai ager decat omul.