Cheile din Masivul Piatra Craiului

Cheile din Masivul Piatra Craiului completeaza pitorescul peisalului carstic din regiunea masivului Piatra Craiului si se remarca printr-un aspect impunator. Acestea se intalnesc pe laturile de sud-vest si de est ale masivului, fiind grupate mai ales in jurul depresiunii Podul Dambovitei, unde se intilneste cel mai mare complex de chei din tara (23 chei).

Amintim: Cheile Mici ale Dambovitei (Cheile Plaiului), Cheile Prapastiilor, Cheile Dambovicioarei, Cheile Brusturetului.

Cheile Mici ale Dambovitei (Cheile Plaiului) marcheaza limita sud-vestica a masivului, fiind sculptate intre podurile calcaroase ale muntilor Plaic si Arsita. Ele se remarca printr-un aspect salbatic si au pereti verticali, stancosi, ce ating 200 m inaltime, fiind brazdati de numeroase diaclaze, dar sunt mai putin spectaculoase decat Cheile Mari ale Dambovitei, dinspre Rucar.

Pe versantul dreptal cheilor, la circa 600 m in aval de capatul lor nordic, se afla Pestera Ursilor. Cheile sunt strabatute de drumul carosabil Podul Dambovitei-Satic, continuat in amonte pana aproape de obarsia Dambovitei. Imediat la nord de chei, valea, sapata in sisturi cristaline, se largeste brusc. Pe latura estica a masivului se insiruie cheile din lungul Raului Zarnestilor si al Dambovicioarei, sculptate pe fundul ulucului depresionar dintre Piatra Craiului si Magurile Branului.

Cheile Prapastiilor incep pe paraul Vladusca si se continua pe Raul Zarnestilor, unde au un aspect salbatic si pereti impunatori pe o lungime de circa 2 km, pana in dreptul satului Magura. Cheile au ramificatii pe cursul inferior al piraielor Brusturet, Curmaturii si Zanoaga. Mai jos, pana la iesirea din munte, raul strabate un defileu cu versanti impaduriti. Pe valea Dambovicioarei se afla mai multec hei al caror nume dupa denumirile pe care raul le poarta de-a lungul cursului sau. Se individualizeaza cinci sectoare de chei taiate in calcare jurasice, cu o lungime totala de peste 5 km si separate de portiuni mai largi ale vaii (bazinete), formate in marne si calcare marnoase cretacice. Ele se succed de la nord la sud astfel: Cheile Vaii Seci a Pietrelor, Cheile Brusturetului, Cheile Ciocanului (dupa numele satului de deasupra peretelui lor estic),cheile Pesterii si Cheile Dambovicioarei.

Dintre acestea se remarca, prin dimensiuni si aspect, cheile Dambovicioarei si ale Brusturetului.

Cheile Dambovicioarei, sculptate pe o lungime de 1,8 km in podul calcaros dintre depresiunile Dambovicioara si Podul Dambovitei, se remarca printr-un aspect monumental datorita peretilor verticali sau chiar aplecati peste albie, cu inaltimi de peste 200 m. Pe suprafata peretiior se observa stratificatia calcarelor jurasice cenusii-albicioase, dispuse in bancuri groase la partea inferioara si calcare albe (cretacice inferioare) in placi la partea superioara. Peretii sunt strabatuti de fisuri, torenti de pietre, scobituri etc.

Cheile Brusturetului se desfasoara pe 0,75 km, intre confluenta cu Paraul Copilului si izvoarele carstice Galgoaie, fiind sapate in calcare masive jurasice. Ele reprezinta cele mai inguste si mai salbatice chei de pe cursul acestui rau si sunt strabatute de drumul forestier care duce spre cabana Brusturet, continuandu-se pe Valea Seaca a Pietrelor pana aproape de stana din Grind.