Cetatile dacice si intalnire cu istoria

Zona cetatilor dacice se intinde pe o suprafata de 150 kpm. Acestea au fost ridicate cu peste 2.000 de ani in urma, ele contituind nucleul civilizatiei dace de pe vremea lui Burebista (70-44 i.e.n.) si apoi a lui Decebal (85-106). In acest articol ne vom referi la cetatea Costesti, cetatea Blidaru, cetatea Piatra Rosie si cetatea Sarmisegetuza Regia.

Cetatea Costesti

Situata pe dealul „Cetatuia” pe malul stang al Apei Gradistei, Dealul Cetatuia, cu cetatea de pe culmea sa, formeaza un minunat punct de paza care da posibilitatea observatie la mare distanta. In zilele seine ochiul poate urmari orice miscare ce se petrece pe cuprinsul vaii, pe o distanta de aproximativ 10 km (se vede orasul Orastie).

Sistemul de aparare al cetatii se bazeaza pe succesiunea a trei tipuri de fortificatii: un val de pamant de 3 m flancat cu 3 bastioane si o dubla palisada (ingradire cu pari grosi), ce inconjoara partea de sus a inaltimii.

Timpul de realizare si de inflorire a asezarii dacice cuprinde perioada de la Burebista la Decebal. Distrusa in urma razboiului al doilea de cucerire a Daciei de catre romani (105-106), cetatea nu a mai fost refacuta.

Cetatea Blidaru

Situata pe culmea Blidaru (705 m) este cel mai puternic complex fortifcat din aceasta zona, fiind intins pe un platou de aproape 6.000 km³. Fortificatia este alcatuita din 2 cetati, unite intre ele, avand impreuna sase tunuri puternice.

Mai veche este cea situata in punctul cel mai inalt al platoului. Are forma trapezoidala si este prevazuta la colturi cu patru turnuri. Spre vest de prima cetate a fost construita apoi cetatea a doua, avand forma pentagonala.

Aprovizionarea cu apa a cetatii era asigurata printr-o cistenra patrulatera, cu ziduri duble sau intreite, lunga de 8 m, lata de 6 m si adanca de 5 m. Deosebit de interesanta este pardoseala cisternei, alcatuita dintr-un ciment sui-generis, avand in compozitia sa mortar, cenusa si carbune de lemn.

Cetatea Piatra Rosie

Dealul Piatra Rosie, o inaltime de 831 m, pe varful caruia se afla cetatea, se ridica izolat in fundul vaii Luncanilor.

Cetatea ridicata din piatra, de forma patrulatera, cu laturile de 102x45 m, are 4 turnuri dispuse pe colturi, iar al cincelea pe mijlocul laturii rasaritene.

Cetatea, parte componenta a sistemului de fortificatii dacic, avea scopul de a bara inaintarea dinspre Valea Steiului a dusmanilor care incercau sa atace Sarmisegetuza.

Cetatea Sarmisegetuza Regia

Cetatea de la Gradistea Muncelului, grandioasa capitala a statului dac, se prezinta ca o incinta de aparare construita dn blocuri de piatra, avand forma unui patrulater neregulat (240 m lungime si 152 m latime  - dimensiuni maxime).

Ea ocupa punctul cel mai inalt de pe Dealul Gradistei, la 1.200 m altitudine. Pe laturile de est si de vest, cetatea are cate o poarta. Drumul spre interiorul incintei este pavat cu piatra de rau. La 100 m este de cetate se gaseste incinta sacra, cel mai importnat obiectiv de pe culmea Gradistei. Este vorba de ruinele (uneori numai urmele lor) unor edificii monumentale (sanctuarele).

Sanctuarul mare rotund este cel mai important loc de cult. El este imprejmuit cu un cerc cu diametrul de 30 m format dintr-un rand de blocuri de andezid. Sactuarul mic rotund (diametrul 12 m) este format dintr-o succesiune de 13 grupuri de stalpi. Al treilea sanctuar, de forma patrulatera, este ingradit cu stali de granit. Interiorul constructiei este lung de 12 m si lat de 9 m.

Asezarea civila se intinde pe zeci de terase amenajate, constituind cea mai mare locuire dacica cunscuta. Aici se aflau grupuri de locuinte, ateliere mestesugaresti, depozite, hambare. Intr-una din locuinte a fost descoperit celebrul vas dacic, cu stampila Decebalus Per Scorila.

Dupa biruinta asupra dacilor, in urma unei rezistente eroice opuse de catre acestia, romanii au instalat in cetate o garnizoana, formata din detasamente ale legiunii a IV-a Flavia Felix.