Carmen Sylva - Regina Elisabeta a Romaniei

Ilustra poeta Carmen Sylva, cunoscuta drept regina Elisabeta a Romaniei, s-a nascut la 28 septembrie 1843, in castelul Morepos de pe malul Rinului, din printul Willheim Herman-Crol de Wied si din principesa Maria de Nassau, Doamnele Mitta Kremnitz sotia renumitului si mult regretatului dr. Kremnitz, medicul palatului, Maver, si Ulac Kerlie, care s-au ocupat in scrieri speciale de tineretea principesei Elisabeta, o descriu ca pe un copil dotat cu o intensitate de viata intelectuala si sentimentala pe care o au numai poetii cei mari.

A calatorit inca de tanara. A fost invitata la Berlin de Imparateasa mama Augusta, stand colo mai mult de un an. Iarba urmatoare a petrecut-o la Saint-Petersburg cu Marea ducesa Elena, o ruda de aproape a mamei sale. Iarna anului 1867 a petrecut-o la Napole cu verisoara sa Thereza de Oldemburg, apoi parintii ei au condus-o in Suedia si Franta. Pretutindeni sufletul ei s-a incalzit de o dragoste adanca pentru viata pasnica si era dezgustata de zgomotul desert al lumii.

La 24 de ani Principesa Elisabeta de Wied a ajuns o cugetatoare distinsa, familiara cu inaltele cugetari filosofice si morale si cu un fond de repulsiune pentru casatorie, caci putereai ei era „nu poate fi bucurie intr-o casatorie fara iubire”. Aceasta iubire, care-i statuse departe, is gasi totusi vremea sa infloreasca sufletul Principesei si Alesul inimii ei a fost Principele Carol de Hohenzollern, cunoscut noua drept Rege al Romaniei, cu care s-a casatorit la 15 noiembrie 1869.

Ca Regina a Romaniei, si-a ajutat regalul sot, in misiunea sa grea, cu un devotament si o iubire ideala.

Poporul roman a apreciat sincer marile ei calitati, dandu-i numele de „mama ranitilor si a poporului”. Aceasta s-a remarcat prin nobletea si sufletul sau nemaipomenit de recunoscator, fiind devotata pentru tara si fiii ei, manifestandu-se activ mai ales in timpul razboiului pentru Independenta.

Invatand limba romana intr-un an, a tradus si a facut sa se traduca carti franceze elementare pentru scoli. Apoi, pentru a stabili un curent de simpatie deplina cu poporul sau, a pus sa i se traduca in romaneste operele sale pentru a fi distribuite gratuit ca premii scolare. A fondat scoli de desen, pictura, muzica si canto pentru fete. De asemenea, a fondat scoli de croitorie, broderie, ateliere de tesatorie si chiar un tricotaj pentru femei batrane. Azilul „Elena Doamna” a fost obiectul unor ingrijiri speciale si cand una din profesoarele acestui institut, care preda literatura germana, a incetat din  viata, M. S. Regina Elisabeta a inlocuit-o mult timp tinand conferinte cu subiecte literare.

Alaturi de aceasta activitate, regina a desfasurat si o alta fondand o societate pentru dezvoltarea nationala a tesatoriei, a zidit o manufactura de matase, precum si o multime de institutii de binefacere, intre care asezamantul „Elisabeta” care a avut ca scop ajutorarea nevoiasilor in timpul iernii.

De asemenea, a fondat societatea „Tesatoarea” a carui scop determinat prin statute, a fost incurajarea si dezvoltarea industriei gandacilor de matase.

Nu in ultimul rand, s-a remarcat prin scrierile sale, dintre care citam doar cateva: „Poezii romanesti”, „Sapho”, „Povestile Pelesului”, „Nuvele”, „Varful cu dor”, „Vrajitoarea”, „Astra”, „Suferinta in calatoria ei pe pamant”, „Les pesnees d’une Reine”, „Vijelii”, „Odihna mea”, „Rinul meu”, „Marioara”, „Mesterul Manole”, „Ziua Scadentei”, drame.

Carmen Sylva a incurajat talentele in toate manifestarile artei. Cand a fost fondat „Cercul literar Ovidiu” in Constanta, aceasta a binevoit a primi titlul de membra de onoare.