Bacteriile si vitamina C

S-ar parea ca, in curand, in locul portocalelor, lamailor sau maceselor, ca sursa zilnica de vitamina C, se vor folosi pastile produse cu ajutorul bacteriilor. Recent, bioinginerii au descoperit o modalitate de a transforma zaharurile in acid ascorbic (vitamina C), in numai doua etape, prin intermediul enzimelor produse de microorganisme. In acest fel se reduce procesul standard de sinteza a vitaminei C cu patru faze. Deoarece bacteriile sunt mult mai usor de cultivat decat citricele sau macesele, costul pastilelor de vitamina C produse pe aceasta cale va fi mult mai scazut decat al celor “naturale”.

Vitamina C, un hidrat de carbon solubil in apa, este esentiala pentru metabolism. Majoritatea animalelor o pot sintetiza, dar organismul uman nu. Oamenii care nu consuma suficiente legume sau fructe bogate in vitamina C isi pot asigura doza zilnica din pastile. Astfel, este de asteptat ca necesarul de vitamina C produsa artificial sa creasca mult in viitorul apropiat.

De 50 de ani, vitamina C se sintetizeaza industrial printr-un proces chimic complex care transforma dextroza in acid ascorbic.  Recent, biochimistii firmei americane “Genentech” din San Francisco au “pus pe treaba” doua bacterii inofensive,  Erwinia si Cortnebacterium, care produc enzimele necesare procesului de sinteza a vitaminei C. Folosind o proba de acid dezoxiribonucleic (ADN), ei au izolat gena care produce una din enzimele necesare in Corynebacterium. Gena, astfel izolata, a fost, apoi, integrata in AND-ul Erwiniei. A a rezultat, astfel, o superbacterie care, printr-o singura fermentatie, transforma deztroza intr-un acid numit KDG. Acest acid, prin incalzire si tratare chimica simpla, produce acid ascorbic.

Cu toata aparenta simplitate a metodei, s-ar putea sa treaca insa mai multi ani pana la comercializarea pe scara larga a vitaminei C astfel produse.

Principalul obstacol este realizarea sintezei in conditii industriale. Deoarece acelasi tip de bacterie se comporta diferit in medii de cultura diferite, este destul de dificil de controlat si mentinut la valori constante nivelul de nutritie, aciditate, temperatura si alti parametri in timpul fermentatiei. Cu toate aceste impedimente, cercetatorii sunt optimisti in ce priveste sinteza – cu ajutorul unor asemenea “superbacterii” – a unei game variate de substante organice, cum ar fi cofeina, antibioticele si diferite tipuri de vitamine.