Ulysse Aldrovandi - renumit naturalist enciclopedist

Ilustrul naturalist italian s-a nascut la Bologna, in anul 1522, si a murit in anul 1605, in acelasi oras. Urmeaza studiile superioare la Universitatea din Bologna si Padova, iar in anul 1553 obtine titlul de doctor in medicina.

In anul 1568 infiinteaza o gradina botanica si un mare muzeu botanic si zoologic in Bologna, unde si-a desfasurat intreaga sa activitate.

Ulysse Aldrovandi este un mare naturalist. Preocupat de studiul animalelor, reuseste sa publice o mare enciclopedie zoologica, in zece volume, in care sintetizeaza toate cunostintele descoperite pana la el, abordand biologia, taxonomia, anatomia si fiziologia diverselor grupe de nevertebrate si vertebrate.

Materialul biologic descris de Aldrovandi este mult mai vast decat cel utilizat de Gesner, deoarece el a consultat valoroasa lucrare a precedesorului sau, si aceasta a fost completata cu numeroase specii de plante si animale, colectate din multe regiuni ale globului de diversi exploratori.

Cele 10 volume insumeaza peste 7.000 de pagini; numai patru dintre ele au aparut in timpul vietii sale, si anume: „Ornitologia” – trei volume si „Despre insecte” – un volum. Restul de sase volume au fost publicate de elevii si colaboratorii sai, dupa materialele lasate de el.

Clasificarea regnului animal data de Aldrovandi este urmatoarea: I – Patrupede vivipare. II – Pasari (pasari si chiroptere). III – Patrupede ovipare (batracieni si reptile). IV – Pesti si cetacee (pinipede si sirenieni). V – Serpi si dragoni. VI – Moluste (Cefalopode). VII – Crustacee. VIII – Testacee (moluste, arici de mare, Balanus, Lepas). IX – Insecte (insecte, arahnide, miriapode, hipocampul, viermi, stele de mare, ofiuride). X – Zoofite (actinii, meduze, holoturi, ascidii, Alcyonium).

In aceasta vasta lucrare animalele sunt descrise foarte amanuntit: astfel este suficient sa aratam ca numai pentru cal el rezerva 294 de pagini, iar pentru bou, 346 pagini.

In descrierea nevertebratelor, apar unele confuzii; astfel viermii sunt plasati intre insecte, ca si hipocampul, care este un peste.

In aceasta lucrare, Aldrovandi aminteste de prezenta unor grupe de legatura sau de tranzitie intre diferite clase, ordine, sau familii de animale. De exemplu, strutul si liliacul reprezinta grupul de trecere de la insecte spre viermi. Este greu de afirmat ca Aldrovandi in acea perioada a inteles semnificatia acestor grupe; se crede ca el a facut unele analogii intre diverse grupe de animale.

Un mare merit al acestei lucrari consta si in aceea ca el descrie pentru prima oara unele animale, ca: tucanii, casuarii, pasarea paradisului, zebra etc. din Africa, America sau alte regiuni ale globului.

Prin intreaga sa opera, Aldrovandi stimuleaza interesul pentru studiul naturii si cunoasterea cat mai amanuntita a regnului animal.