Trombozele ameninta viata!

Frecventa ingrijoratoare a neasteptatelor drame vasculare (infarctul miocradic, congestia cerebrala si cangrena membrelor inferioare, care necesita in final amputatia) face ca bolile cardiovasculare sa constituie prima cauza de mortalitate a lumii moderne, suscitand nu numai ingrijorare, dar si aprofundarea cercetarilor pentru gasirea unor remedii.

Fondul acestor afectiuni il constituie ateroscleroza peretilor arteriali, ca urmare a interactiunii prelungite a factorilor de risc: hipertensiunea arteriala, cresterea acizilor grasi si a derivatilor acestora din sange si indeosebi a colesterolului, fumatul, diabetul zaharat, sedentarismul, tensiunea nervoasa. Dar complicatia generatoare de catastofa consta din formarea imprevizibila, la nivelul leziunilor vasculare, a unui cheag sau trombus, alcatuit din aglomerarea micilor elemente coagulante ale sangelui, numite trombocite sau placute sanguine.

Micsorand sau intrerupand circulatia locala, cheagul scoate din functie portiuni din organe vitale, cum sunt inima si creierul.

Angajata in lupta impotriva infectiilor, lumea medicala si-a indreptat in principal atentia asupra elementelor albe ale sangelui – leucocitele – ale caror capacitati de riposta antimicrobiana erau deja cunoscute. Asa au ramas in urma trombocitele, al caror rol esential consta din efectuarea hemostazei, adica oprirea din sangerari prin formarea locala a unui cheag. Potrivit microscopiei clasice, alcatuirea lor a fost considerata simpla, pana cand microscopia electronica le-a demonstrat complexitatea structurala si functionala, in ciuda faptului ca sunt lipsite de nucleu. Normal, ele circula libere in vase, fara a se lipi de peretele acestora, dar indata ce acesta sufera o lezare, de exemplu o taietura, in baza celor doua proprietati ale lor – adezivitatea si agregabilitatea – adera de locul vatamat, iar prin alipire, ele formeaza cheagul sau trombusul (latinescul thrombus = cheag), care opreste sangerarea. Aceasta este hemostaza fiziologica, proces foarte complicat, in care alaturi de placutele sanguine, intervin numerosi factori plasmatici ai coagularii, inclusiv calciul.

Dar acelasi proces util si inofensiv ne poate sidera viata! Este vorba de tromboza – coagulare a sangelui in interiorul unui vas, ca urmare a unor leziuni ale stratului endotelial intern sau care provine in urma incetinirii vitezei sangelui ori a unor manifestari in compozitia acestuia. Cheagul rezultat adera de perete si, marindu-si dimensiunile, opreste fluxul sanguin. Tromboza, atat de primejdioasa vietii, nu este deci decat exagerarea unui fenomen fiziologic. Din cauza unor conditii locale (respectiv o placa de aterom), in plina sanatate placutele pot constitui un cheag, care intrerupe brusc circulatia. Asadar, primul factor il constituie leziunea peretelui arterial. Placa de aterom, provenita din infiltratia locala cu grasimi, se ulcereaza cu timpul, descoperind straturile mai adanci ale peretului arterial. Placutele sanguine adera  la acel nivel si, prin eliminarea unei suite de factori enzimatici depozitati in granulele pe care le contin, formeaza cheagul. Actiunea lor are consecinte grave pentru circulatia locala. Secretand un puternic agent agregant – tromboxanul – cu scopul de a aglomera local cat mai multe placute, pe langa cresterea cheagului, aceasta produce si un puternic spasm local, prin contractarea fibrelor musculare din tunica mijlocie a vasului. Pentru a-i atenua actiunea agreganta si vasoconstrictoare, endoteliul sanatos elibereaza o substanta cu efecte inverse, antiagregante si vasodilatatoare: prostaciclina. In conditii normale, ei ii revine rolul de a preveni aderarea la perete a trombocitelor circulante.

Introducerea sa in terapeutica este foarte promitatoare. Din echilibrul acestor doi factori se decide starea de sanatate a unei artere. Fie o functie exagerata a trombocitelor, fie o lipsa a prostaciclinei, predispuse la tromboza. Gravitatea trombozelor este destul de variabila. Cele de mici dimensiuni se dispenseaza dupa scurt timp, producand o simptomatologie tranzitorie ca, de exemplu, in delicatul sistem vertebrobazilar al creierului: crize cu ameteala si pierdere de echilibru, dubla vedere (diplopie), incetosarea vederii, cefalee posterioara sau cadere neasteptata, prin scaderea brusca a tonusului muscular al membrelor inferioare. Cunostinta este pastrata, dupa cateva minute, totul reintra in ordine.

Din placile de aterom devenite cuiburi de microcheaguri pot porni mici embolii care, ajungand in circulatia coronariana, irita filetele stimulatoare ale ritmicitatii cardiace, provocand grave tulburari de ritm sau intreruperea activitatii electrice a inimii.

Marile tromboze care pot costa viata sunt infarctele cardiace si congestiile cerebrale. Studiul bolnavilor cu asemenea complicatii au incriminat categoric trombocitele. In aceste cazuri, ele prezinta o agregabilitate marita si o tendinta sporita de adezivitate la perele arterial, consecinta mai putin a cresterii lor numerice, cat mai ales a metabolismului lor exagerat. Ca atare, a luat fiinta o noua medicatie antiagreganta, menita sa le tempereze hiperfunctia.

Si unele alimente manifesta proprietati antiagregante: in primul rand, uleiurile vegetale (soia, porumb, floarea soarelui), apoi ceapa si usturoiul, care exercita in plus o actiune de microdispensare a grasimilor din sange si de indepartare a lor de peretele arterial.

Dr. Gh. Stoicescu