Traditii si obiceiuri din Postul Mare si Saptamana Patimilor

Ziua oualor. Miezul Paresimilor.

Exact la jumatatea Postului Mare, intotdeauna in miercurea din saptamana a patra a Postului Mare, stramosii nostri tineau Sarbatoarea Oualor, sarbatoare numita si Miezul sau Miaza Paresii sau Paretii sau Paresimilor.

Cuvantul „paresimi” sau cum ii spunea poporul, „pareti” provine din latinescul “quadrogesimo” care insemna „40 de zile”, adica cat se considera ca tine efectiv Postul Mare, Saptamana Patimilor avand un statut special.

Pe vremuri, mai ales femeile tineau Sfintele Paresimi ca pe o duminica, fiind interzise cu desavarsire anumite munci la camp sau in gospodarie. Munci precum torsul, periatul, cusutul si mai ales datul cu vopsea sau cu var, adica unsul peretilor, erau interzise. Dupa o credinta larg raspandita, se spune ca tot ceea ce se lucra in aceasta zi se strica, niciun lucru neputand fi dus pana la capat.

In aceasta zi se pute face adunarea si numaratul oualor stranse pana atunci si de a evalua numarul de oua de care aveau nevoie pentru buna pregatire a sarbatorii de Paste. Acum se aleg ouale care vor fi folosite pentru inrosit, cele care vor intra in componenta bucatelor pregatite de Sfintele Pasti, si cele care urmau a fi puse sub closca. De asemenea, se socoteste cat s-a tors din cantitatea totala de canepa, in sau lana, apreciind data aproximativa cand urmeaza sa se termine activitatea, fiind obligatoriu sa se incheie pana la Joia Mare.

Prin Oltenia, numaratul oualor trebuia neaparat facut la mijlocul Postului Mare, altfel femeia respectiva putea sa amuteasca. Mai precizam ca Ziua Oualor era foarte asteptata de copii, acestia ajutandu-si mamele la alesul celor mai bune oua ce urmau a fi inrosite sau inchistrite. Astfel, copiii alegeau mai ales ouale de gaini negre, oua numite „harapesti” - aceste oua au coaja galbuie, fiind mult mai tari decat celelalte. Puse deoparte, inrosite intr-un mod mai deosebit, acestea ii ajutau pe posesorii lor sa castige la Pasti multe alte oua.

Deniile

Deniile sunt slujbe de seara, care se tine dupa orele 18, iar in limba slavona cuvantul denii inseamna zilnic. Deniile sunt unele dintre cele mai profunde, frumoase si inaltatoare slujbe crestine, fiind tinute in Postul Mare al Pastilor, mai frecventate de lume fiind Deniile din Saptamana Mare care atrag o multime de credinciosi. Sirul emotional al Deniilor din Saptamana Mare incepe in seara din Duminica Floriilor. Apoi, de luni pana vineri, in ziua cumplita a rastignirii, preotii rostesc rugaciuni rituale, canturi, citesc fragmente liturgice din Vechiul Testament.

Pana la inceperea Deniilor, in saptamana a cincea din Postul Pastilor, satele trebuie curatate si primenite, incepand cu casele si ograzile. Toata lumea munceste, inclusiv copiii. Dupa ce varuiesc pomii din livezi si gradini, se imbraca in haine de sarbatoare si se duc la biserica. Magia Deniilor ii tulbura si ii farmeca, la fel ca pe mamele, bunicile si surorile lor, care in Saptamana cea Mare intra in biserica cu capul acoperit de o naframa neagra.

Duminica Floriilor

Denumirea populara a sarbatorii vine de la zeita romana a florilor, Flora, peste care crestinii au suprapus sarbatoarea Intrarii Domnului in Ierusalim. In aceasta zi, denumita si Duminica Stalparilor, se sfintesc prin rugaciune si agheasma, ramuri inmugurite de salcie, care se impart crestinilor, iar slujitorii Domnului le tin in maini, cu lumanari aprinse, ca simbol al biruintei vietii asupra mortii. Ramurile de salcie amintesc de ramurile de finic si de maslin cu care a fost intampinat Mantuitorul. Cu acestea, dupa ce au fost aduse de la biserica, crestinii impodobesc icoanele, usile si ferestrele. Ca aspect necrestin, amintim obiceiul ca in vreme de furtuna sa se puna pe foc muguri din salciile de la Florii pentru a imprastia norii si grindina, protejand casa si familia de dezastre.

In seara acestei duminici incep in biserici frumoasele slujbe ale deniilor din Saptamana Sfintelor Patimi. Tot in aceasta zi isi serbeaza onomastica cei care au nume de flori.

Postul negru

Postul Negru este tinut in credinta ca Dumnezeu il va feri pe cel care posteste de toate bolile, il va face sa fie sanatos si sa-i mearga bine tot restul anului si-l va ajuta la necazuri si nevoi. Exista o legenda care spune ca pe cel care posteste nu-l va durea niciodata capul si acesta va sti cu trei zile inainte cand va muri. Femeile tin in mod special la respectarea vinerilor in general, in credinta ca Sfanta Vineri le-ar aduce un mare necaz daca ar munci, daca ar coase, ar tese, ar toarce sau ar albi camasi in cursul acestei zile.

Saptamana Patimilor

Saptamana Patimilor sau Saptamana Mare (ultima saptamana a Postului Mare) este inclusa in sarbatoarea Pastelui, desi in aceasta perioada postul continua chiar cu o mai mare intensitate. Batranii obisnuiesc sa manance putin in seara Duminicii Floriilor, dupa care nu mai mananca pana in Joia Mare, cand, de regula, se impartasesc, postul negru fiind continuat apoi pana la Pasti. Cei mai tineri mananca in aceasta saptamana doar paine si fructe uscate si nu beau decat apa de izvor.

Mai ales in trecut, pentru Saptamana Patimilor erau caracteristice urmatoarele traditii (pagane si crestine):

-         respectarea stricta a postului;

-         pastrarea linistii si a tristetii generale;

-         impartasirea la biserica, iertarea reciproca intre oameni;

-         focuri rituale;

-         ingrijirea locuintelor;

-         curatenia prin curti;

-         intreruperea provizorie a lucrarilor principale pe camp;

-         interdictia unor importante lucrari casnice;

-         confectionarea sau achizitionarea unor haine noi pentru sarbatoare;

-         taierea vitelor si pasarilor pentru sarbatori;

-         tocmirea lautarilor pentru hora satului.

Luni

Luni este pomenit Iosif cel prea frumos, care a fost vandut de fratii sai pe 30 de arginti unor negutatori ismailteni, dupa cum a vandut Mantuitorul de catre Iuda, tot pe 30 de arginti, evreilor. Este pomenit si smochinul cel neroditor, la care Mantuitorul venind flamand si negasind roade, l-a blestemat, iar smochinul s-a uscat pe loc.

Marti

Marti este pomenita pilda celor 10 fecioare. Cinci dintre ele, fiind intelepte, au avut untdelemn de ajuns pentru candelele lor (adica, fapte de milostenie) cu care au iesit intru intampinarea mirelui, iar cinci, fiind nebune, n-au avut untdelemn si s-au stins candelele lor, iar Domnul nu le-a mai primit.

Miercuri

Miercuri se face pomenirea femeii pacatoase, care afland ca Mantuitorul se afla in casa lui Simon Leprosul, a luat un vas cu mir inmiresmat, al carui pret era 300 de dinari, ca sa-i toarne pe capul Lui si cu parul capului ei stergea lacrimile ce-i picau din ochi pe picioarele Domnului. Pentru aceasta fapta a fost dojenita de Iuda Iscarioteanul, spunandu-i ca “mai bine s-ar fi vandut si banii dobanditi s-ar fi impartit saracilor”, iar Mantuitorul i-a raspuns, zicand “Las-o pre dansa ca spre ingroparea mea a facut aceasta! Pre saraci pururea ii aveti cu voi, iar pre mine, nu ma aveti pururea.”

Joi

In Joia Mare praznuim patru lucruri:

-         Spalarea picioarelor ucenicilor de catre Mantuitorul, dandu-le prin aceasta lor si noua pilda de smerenie;

-         Cina cea de Taina, adica asezarea Sfintei Cuminecaturi;

-         Rugaciunea cea mai presus de fire, in gradina Ghetsimani;

-         Vinderea Domnului de catre Iuda vanzatorul pentru 30 de arginti.

Primele doua s-au facut ziua, iar celelalte doua in noaptea de joi spre vineri.

Vineri

Vinerea Mare (Prohodul) se mai numeste si Vinerea Pastilor, Vinerea Patimilor sau Vinerea Seaca. Conotatiile legate de aceste denumiri sunt date de ceea ce se intampla in aceasta zi:

-         se numeste Vinerea Pastilor pentru ca este ultima vineri dinaintea Pastelui;

-         se numeste Vinerea Patimilor deoarece in aceasta zi a patimit si a fost rastignit Iisus;

-         se numeste Vinerea Seaca pentru ca cei mai multi romani au obiceiul de a tine post negru (nu mananca si nu beau nimic toata ziua);

-         se numeste Vinerea Mare pentru ca este ultima vineri din Saptamana Mare.

O alta datina practicata in Vinerea Mare este aceea a scaldatului. Dar, in afara de acesta datina, unii cred ca cel care se cufunda de trei ori in apa rece in Vinerea Seaca va fi sanatos tot anul. Cei mai multi se scalda in aceasta zi pentru a nu se prinde de ei, in decursul anului, nicio buba, friguri sau alte boli.

De asemenea, spre deosebire de persoanele in varsta care se spovedesc si se impartasesc de mai multe ori pe an, tineretul merge pentru aceste lucruri doar o data pe an, in Vinerea Pastilor.

Se crede ca daca ploua in Vinerea Seaca anul va fi manos, iar daca nu ploua anul va fi neroditor.

Vinerea Mare este ziua de doliu a crestinatatii, atunci a fost rastignit Mantuitorul. De aceea, aceasta zi, in orice biserica si rit crestin din lume, este singura zi in care nu se oficiaza slujba Liturghiei. Liturghia insasi inseamna jertfa si se considera ca nu se pot aduce doua jertfe in aceeasi zi. De aceea, Vinerea Mare este zi aliturgica.

In schimb, vineri seara se oficiaza Denia Prohodului, una dintre cele mai spiritualizate, dar si “spectaculoase” denii. Mai intai, tineri si batrani, in lant neintrerupt, trec pe sub masa plina de flori, masa ce simbolizeaza catafalcul Domnului. Pe ea este asternuta o fata de masa bogat pictata, cu punerea in Mormant a Mantuitorului (Epitaf), precum si Evanghelia impreuna cu Crucea. Apoi, preotii citesc Prohodul.

La tara, deniile de joi si vineri si-au dobandit fiecare o numire aparte:

-         Denia celor 12 Evanghelii este denumita si Denia Batranilor. Fiind intinsa ca durata, copiii nu au rabdare s-o asculte linistiti si stau mai mult pe-afara.

-         Denia Prohodului este denumita si Denia Tinerilor, pentru ca ea le place acestora si prin “gimnastica” pioasa pe care trebuie s-o faca, trecand de trei ori pe sub masa, in timp ce multi batrani, cu salele lor intepenite, nu prea mai pot participa.

Sambata

Sambata este praznuita ingroparea trupeasca a Domnului Dumnezeu si Mantuitorului nostru Iisus Hristos, precum si pogorarea Sa, scotand neamul omenesc din stricaciune si trecandu-l in viata cea vesnica.

Duminica

Duminica este Invierea Domnului nostru Iisus Hristos din morti, care e praznicul praznicelor si sarbatoarea sarbatorilor. Timp de 40 de zile, crestinii se vor saluta pana la Inaltarea Domnului cu “Hristos a inviat!” si “Adevarat ca a inviat!”.