|
Toxiinfectiile alimentare
Definire toxiinfectii alimentare
Sunt boli digestive acute, care apar sporadic sau epidemic, in urma consumarii unor alimente sau bauturi contaminate cu microorganisme patogene precum bacteriile, virusurile sau parazitii si toxinele acestora si se manifesta sub forma unei gastroenterocolite acute, insotita de fenomene toxice generale.
Incidenta sezoniera
Izbucnirile de toxiinfectii alimentare sunt mai frecvente in anotimpul calduros (mai - octombrie), caldura fiind factorul favorizant al multiplicarii germenilor in alimente.
Metode de contaminare a alimentelor
- contaminarea alimentelor pe parcursul procesului de preparare (cel mai frecvent intalnite sunt Campylobacter, Salmonella si E. coli)
- in timpul cresterii legumelor si fructelor (mai ales daca sunt folosite ingrasaminte naturale sau daca este folosita o sursa de apa contaminata pentru irigatie)
- contaminare alimentelor de la o sursa infestata (omul bolnav sau purtator cronic al unui microorganism patogen sau prin adaugarea in compozitie a unor incrediente contaminate)
- prin mediul inconjurator (Clostridium perfringens, Clostridium botulinum sau Cryptosporidium parvum)
Dintre infectiile care pot fi dobandite prin contactul sau ingestia unor alimente infestate amintim Toxoplasmoza si Listerioza, care sunt extrem de periculoase mai ales in randul femeilor insarcinate (pentru ca pot provoca avort spontan sau pot determina malformatii congenitale grave, uneori incompatibile cu viata).
Principalele alimente incriminate in toxiinfectii alimentare:
Carne si preparate din carne - Sunca, piftie, fripturi, pateuri, supe, salam, carnati, toba, carne tocata (carne de vita, porc, miel, pasare). Agenti patogeni: Salmonella, Staphylococcus (enterotoxic), Shigella, Escherichia coli, Bacillus cereus, Clostridium perfringens, Clostridium botulinum.
Peste si produse de peste - Proaspete, afumate sau conservate in ulei. Agenti patogeni: Salmonella, Staphilococcus (enterotoxic), Clostridium botulinum.
Oua si produse din oua - Indeosebi ouale de rata, dar si ouale de gaina, consumate in urma unei prelucrari termice insuficiente, sub forma de praf de oua, sau folosite in stare prospata pentru prepararea de maioneze, creme etc. Agenti patogeni: diferite tipuri de Salmonella, in primul rand Salmonella typhimurium.
Lapte si produse lactate - Lapte si smantana nepasteurizate, lapte praf, branza telemea de oi, cas prospat de oi. Agenti patogeni: Staphylococcus (enterotoxic), Salmonella, enterococi.
Produse de cofetarie - Inghetate, creme, prajituri cu frisca, budinci. Agenti patogeni: Salmonella, Staphylococcus (enterotoxic), Bacillus cereus.
Vegetale - Legume si fructe congelate, faina de cereale, paste fainoase, conserve de legume si fructe. Agenti patogeni: Salmonella, Shigella.
Simptome
Simptomele gastro-intestinale sunt principalele semne care apar in intoxicatia alimentara. Primul simptom ca apare este de obicei, diareea. Alte simptome pot include greata, varsaturile si durerea abdominala (crampele intestinale), vedere incetosata sau vedere dubla, slabiciune musculara, ameteala si cefalee, deshidratare sevara.
Timpul necesar pentru aparitia simptomelor, severitatea acestora precum si durata acestora, depind de mai multi factori si anume: tipul microorganismului care a determinat infectia, varsta pacientului si starea generala de sanatate.
Metode de diagnosticare
- coprocultura, poate fi ceruta de medic in cazul in care este suspectata ingestia unor alimente contaminate bacterian (virusurile si parazitii care pot de asemenea determina toxiinfectii alimentare, nu cresc in cultura) si care provoaca simptome grave cu o evolutie severa a bolii. Expertii recomanda efectuarea unei coproculturi in cazurile de intoxicatie alimentara cu diaree cu durata mai mare de o zi, mai ales daca aceasta este insotita de febra, scaun sanghinolent, deshidratare severa sau in cazul in care pacientul a efectuat de curand un tratament antibiotic, a fost internat in spital sau are grija de un copil mic.
- examenul microscopic al scaunului, poate identifica parazitul responsabil de intoxicatia alimentara cu giardia
- teste de sange (hemoleucograma completa si biochimia sangelui) sunt utile in determinarea etiologiei intoxicatiei alimentare (virale sau bacteriene) sau in cazul evaluarii severitatii sindromului de deshidratare
- teste pentru toxoplasmoza (anticorpii antitoxoplasma), in cazul persoanelor cu sistem imun deficitar (in special cele cu infectie HIV-SIDA) sau in cazul femeilor insarcinate, unde exista suspiciunea expunerii la parazit (pisica este purtator al acestui parazit si poate contamina direct femeia insarcinata)
Medicul trebuie sa raporteze boala (toxiinfectia alimentara este o boala infectioasa), pentru a identifica un posibil focar si a elimina posibilitatea aparitiei unei epidemii.
Tipuri de toxiinfectii alimentare
Toxiinfectia alimentara cu Salmonella ( bacili gram negativi, aerobi)
Alimentele contaminate mai frecvent cu salmonele sunt ouale (in special de rata) si preparatele din oua (maioneze, creme etc.) insuficient prelucrate termic, carnea si preparatele din carne. Dupa o incubatie de 12 - 48 ore, debutul este brusc iar boala se manifesta cu stare de rau, febra, greturi, varsaturi (putin frecvente), colici abdominale, scaune diareice, fecaloid apoase, galben-verzui (aspect de "piure de mazare"), cu mucozitati, rar cu striuri sanghinolente, fetide. Evolutia este lent favorabila in 2 - 7 zile, rareori mai mult (pana la 14 zile).
Toxiinfectia alimentara cu Staphylococcus aureus enterotoxigen (coci gram pozitivi, aerobi, secretori de enterotoxina tip A - E). Enterotoxina este termorezistenta, rezistand pana la 30 de minute la temperatura de 100°C si mai multe luni la refrigerare. Alimentele cel mai frecvent implicate sunt cele cu un continut bogat in proteine si glucide, laptele, preparatele din lapte (frisca, branza dulce, branza sarata), carnea, preparatele din carne, cremele, inghetata etc. Alimentele pot fi contaminate chiar de la sursa (laptele de la mastita vacilor) sau ulterior pe durata prepararii si/sau manipularii, de la persoane cu leziuni cutanate stafilococice (panaritiu, piodermita, furuncul) sau cu portaj nasofaringian. Incubatia este de 1 - 4 ore (30 minute - 6 ore). Debutul brusc. Manifestarile clinice sunt dominate de greata intense si varsaturi repetate, mai putin de scaunele diareice (pot lipsi) si durerile abdominale (de mica intensitate). Febra este absenta sau de mica amplitudine. Evolutia este rapid favorabila, in 24 - 48 de ore.
Toxiinfectia alimentara cu Cl. Perfringens (bacili gram pozitivi, anaerobi, sporulati)
Cl. Perfringens este prezent in intestinul animalelor, dar si al omului. Poate contamina carnea in timpul sacrificarii animalelor. Alimentele implicate in producerea toxiinfectiei alimentare sunt carnea si preparatele din carne (sporii rezista la fierbere) pastrate la temperatura camerei. Toxiinfectia alimentara este produsa de ingestia unei cantitati mari de bacterii (105/gr. aliment) si/sau a enterotoxinei preformate in aliment. Exista mai multe tipuri de Cl.perfringens care secreta enterotoxine diferite. Tipul A este implicat cel mai frecvent in producerea toxiinfectiei alimentare. Incubatia este de 8 - 36 ore. Debutul este brusc, iar tabloul clinic dominat de greata, diaree apoasa si dureri abdominale. Varsaturile si febra (moderata) apar rar. Evolutia este favorabila in 1 - 5 zile.
Tipurile C si mai ales F de Clostridium perfringens, mai rar implicate in toxiinfectiile alimentare, determina o enterocolita necrozanta, hemoragica, cu evolutie severa ("enteritis necroticans").
Toxiinfectia alimentara cu B. cereus (bacili gram-pozitivi, aerobi, sporulati)
Bacilii sunt prezenti in sol, de unde pot contamina produsele vegetale (in special cerealele) si mai rar carnea. Bacilii prezenti in alimentelele contaminate produc cantitati mari de enterotoxina (termostabila sau termolabila). Alimentele implicate mai frecvent in producerea toxiinfectiei alimentare sunt orezul si preparatele din orez, alte cereale, preparatele vegetale deshidratate (cartofi, mazare, etc.) insuficient prelucrate termic si pastrate la temperatura camerei (ceea ce permite multiplicarea bacteriilor si producerea de enterotoxina in cantitate mare). Enterotoxina termostabila determina o toxiinfectie alimentara cu incubatie scurta(1 - 6 ore), varsaturi alimentare (in toate cazurile) la care se asociaza, in o treime din cazuri, scaune diareice apoase si colici abdominale. Enterotoxina termolabila determina o toxiinfectie alimentara cu incubatie mai lunga (8 - 16 ore), scaune diareice apoase si colici abdominale. Evolutia este rapid favorabila in 12 - 48 ore, in ambele forme.
Toxiinfectia alimentara cu Clostridium botulinum
Bacilul botulinic se afla in conserve insuficient sterilizate, unde elaboreaza exotoxina bolulinica (cea mai puternica toxina cunoscuta pana in prezent). Atentie! Aceste conserve pot fi recunoscute deoarece au capacul bombat si nu vor fi consumate. Botulismul este o toxiinfectie foarte periculoasa, de aceea se apeleaza la tratament specializat intraspitalicesc, de urgenta.
Tratament
In majoritatea cazurilor simptomele intoxicatiei alimentare dispar in cateva zile (2-3 zile) fara aparitia unor complicatii, astfel ca nu este necesar nici un tratament medicamentos.
Este suficient controlul adecvat al simptomelor precum diareea si evitarea aparitiei complicatiilor, fara a fi necesar un tratament antibiotic. Deshidratarea cauzata de diareea severa este principala complicatie care poate aparea. De asemenea sunt necesare 2-3 zile pana la atenuarea sau disparitia simptomelor si mai multe zile pana la aparitia unui scaun de consistenta normala.
Scopul principal al tratamentului este inlocuirea lichidelor si electrolitilor pierduti prin diaree sau varsaturi. Daca deshidratarea este severa si reechilibrarea hidroelectrolitica nu poate fi realizata la domiciliu, este recomandata internarea in spital cu efectuarea tratamentului parenteral (administrarea hidroelectrolitilor pe cale venoasa).
Pentru a preveni deshidratarea severa este recomandat consumul unor siropuri rehidratante (Lytren, Rehydralyte sau Pedialyte), pentru fiecare scaun diareic este indicat consumul unui pahar mare de astfel de sirop. Trebuie evitate bauturile energizante, carbogazoase si sucurile din fructe care contin prea mult zahar si prea putini electroliti. In cazurile mai putin grave sunt folosite bauturi preparate in casa, precum ceaiurile indulcite, compoturile proaspete sau zeama de legume.
Odata cu imbunatatirea starii generale, se poate incepe dieta de tranzitie cu banane, orez, sos de mere (compot de mere proaspat), paine prajita sau biscuiti. Trebuie evitate alimentele condimentate (irita tractul gastrointestinal), fructele proaspete, alcoolul, cafeaua pentru primele 2 zile de dieta si produsele lactate pentru primele 3 zile de la disparitia simptomelor.
Medicatia antidiareica nu este de obicei recomandata in tratamentul intoxicatiilor alimentare, pentru ca se stopeaza astfel mecanismul de curatire a intestinului de microorganismele patogene, precum si de toxinele acestora, cu inrautatirea diareei si celorlalte simptome. Antidiareicele sunt folosite doar in cazul recomandarii medicului.
Profilaxia toxiinfectiilor alimentare
Mentinerea alimentelor in conditii care sa le puna la adapost de contaminarea exterioara. Pastrarea alimentelor crude separat de cele preparate. Conservele, inainte de a fi consumate, vor fi controlate bacteriologic, nu vor fi consumate cutiile de conserve care au capacul bombat (contin germeni si toxine de Clostridium botulinum). Pastrarea alimentelor la temperaturi scazute, sub 4 grade Celsius, pentru evitarea inmultirii germenilor.
Mancarurile prelucrate termic care nu se consuma imediat trebuie sa fie racite brusc si pastrate la frigider, reincalzirea acestora sa se faca la o temperatura peste 80 grade Celsius timp de 30 minute. Persoanele care prepara alimentele (bucatari, gospodine) si care prezinta gastroenterite, diferite afectiuni ale pielii si mucoaselor, infectii rinofaringiene, vor fi inlaturate pana la vindecare. Maini curate, unghii taiate, spalare regulata cu peria si sapun, cu apa calda, uscarea mainilor cu prosoape de hartie.
Surse si Adrese Web Utile
|
