Zambetul, starile afective umane si constelatia endocrina

Sa vorbim despre rasoterapie si surasoterapie. Exista o corelatie intre starile afective umane si constelatia endocrina? Cei fericiti si veseli sunt si mai sanatosi?

Mult ravnitul trofeu international Premiul Nobel pentru medicina a fost acordat in 1977 medicilor Rosalyn Yalow, Andrew V. Schally si Roger Guillemin pentru valoroasa contributie adusa la identificarea, sinteza si dozarea unor neurohormoni. Cercetarile lor au aratat ca sistemul nervos central, in special aria hipotalamica, considerata in prezent si cu rol de organ endocrin, contine numerosi neuroni cu dubla functie: neuronala si endocrina.

Acesti neuroni, pastrand si conexiunile sinaptice cu alti neuroni, sunt capabili sa secreteze substante biologice active care sunt eliberate in circulatie prin axoni asinaptici conectati capilarelor.

Substantele secretate au caracteristicile hormonilor cunoscuti eliberati in circulatie, sunt transportati la receptorul specific celular, rolul lor fiind de a regla procesele metabolice ale celulelor respective. Prin dubla lor activitate acesti hormoni au rol de translatori, traduc o informatie hormonala pe care o transmit pe cale umorala (circulatorie).

Studiind corelatia dintre procesele afective si fiecare glanda cu secretie interna s-a observat ca hipofiza, mai mult decat celelalte glande endocrine, pare a fi in stransa legatura, cu afectivitatea. Faptul acesta este explicabil si prin conexiunile anatomice interne in cadrul tesutului nervos central (in special al hipotalamusului, al sistemului limbi si al hormonilor sexuali).

La o emotie puternica apar palpitatii, senzatie de nod in gat si transpiratii reci. Dupa o suparare mai deosebita piere pofta de mancare si omul simte uneori contractii neobisnuite ale stomacului, alteori crampe dureroase si diaree care tradeaza o suferinta a intestinului gros. De altfel, intr-un limbaj care a devenit destul de raspandit, se spune ca anumite boli ca hipertensiunea arteriala, ulcerul de stomac si colita spastica sunt boli cortico-viscerale, adica in aparitia lor a jucat un rol precumpanitor suprasolicitarea scoartei cerebrale.

Starile afective se insotesc in afara modificarilor biochimice, bioelectrice, circulatorii, diencefalo-vegetative, etc. si de modificari in mimica subiectului, in gestica sa. Expresia este o manifestare a u unor stari psihice. Imobilitatea miscarilor fetei este un semn de tristete, de indiferents afectiva. Limbajul mimic facial este un limbaj de semne propriu omului care este capabil sa transmita mesaje afective inteligibile tuturor.

De exemplu, un semn voit si constient din limbajul mimic prin care transmitem mesaje non-verbale, de satisfactie, admiratie sau bucurie este surasul/zambetul. In urma cu ceva ani o grupa de cercetatori au studiat acest din urma semn al limbajului mimic care este surasul si au descoperit relatia corticala si endocrina care destinde muschii mimicii, luminand fata omului cu o clipa de fericire.

S-a observat astfel ce se petrece in tot organismul atunci cand omul surade, zambeste sau rade cu pofta. Toate constantele biologice se prezinta in acel moment la parametrii optimi, organele si tesuturile sunt mai bine irigate, mai bine oxigenate. Prin comanda corticala intreaga constelatie endocrina arunca in torentul circulator hormonii atat de necesari unei functionalitati optime a tuturor aparatelor si sistemelor. Organismul se repara, se invioreaza, intinereste.

Asadar, rade, zambeste … mai des si cu suflet …

Dr. in medicina, medic primar, Mioara Mincu