6. Cocaina

Cocaina (pudră, zăpadă, "Albă ca zăpada", gheaţă, cristale, pietre) este un alcaloid extras din frunzele arbustului de coca (Erytroxylon coca) originar din America de Sud. Ea devine cunoscută în Europa în cursul anului 1857. Se găseşte sub formă cristlină, albă, inodoră, având un gust amar, greu solubilă în apă dar solubilă în alcool, eter, cloroform şi uleiuri grase.

Folosită secolul trecut pentru tratarea mai multor boli în special ca anestezic local astăzi utilizarea în scopuri terapeutice este limitată.

Ca stupefiant poate fi consumată sub diverse forme: frunzele de coca pot fi masticate sau atunci când se gaseşte sub formă de pudră ea poate fi inhalată, prizată sau injectată. Când cocaina este prizată pe nas, senzaţia de maximă intensitate apare la 15-30 de minute şi apoi scade rapid în intensitate, ceea ce înseamna că, pentru menţinerea efectului, la fiecare 20 de minute trebuie administrată o nouă doză.

Cocaina este căutată în special pentru efectul său excitant care înlătură simptomele oboselii şi creează foarte rapid o stare de euforie. Mai apar dorinţa de comunicare verbală sporită, creşterea încrederii în forţa fizică şi intelectuală.

Mecanismul de acţiune al cocainei constă în inhibarea resorbţiei neuromediatorilor adrenergici în structurile de depozitare de la nivelul terminaţiilor nervoase simpatice. Astfel, sub acţiunea cocainei creşte concentraţia mediatorilor adrenergici de tipul noradrenalinei. Aceştia vor determina o excitare adrenergică crescută, deci vor creşte tonusul simpatic general. Acest efect explică de ce cocaina poate fi utilizată, pe o perioadă limitată, ca substanţă ce creşte performanţele individului.Astfel, cocaina oferă senzaţia subiectivă a creşterii performanţelor şi forţei fizice, precum şi creşterea obiectivă a anduranţei şi a nivelului maxim de solicitare, până la epuizarea totală a rezervelor psihice ale individului. Sub acţiunea continuă a cocainei, nevoia de somn este neglijată, asemenea senzaţiei de foame, astfel încât individul poate renunţa mai mult timp la aportul alimentar. Dispare sentimentul de oboseală şi epuizare, dispoziţia se ameliorează iar mobilizarea creşte. Desigur, toate acestea pot fi susţinute doar un timp limitat. Slăbirea, oboseala, epuizarea, degradarea fizică şi, în ultimă instanţă, insuficienţa funcţională sunt consecinţele utilizării pe timp îndelungat a substanţei, pe lângă care apare dependenţa psihică severă care la nici o substanţă nu se instalează atât de puternic, în timp atât de scurt ca la cocaină.

Alte tipuri de droguri

1. Haşişul şi marihuana

2. Opiacee

3. Halucinogene

4. Amfetamine

5. Sedative şi somnifere

6. Cocaina

7. Crack-ul

8. Droguri sintetice (designer drugs) - Ecstasy

9. Droguri de petrecere (party drugs)

10. Metadona

11. Solvenţi

12. Alcoolul

13. Plantele etnobotanice