Saptamana Luminata - obiceiuri si traditii

Saptamana intai dupa Pasti se numeste Saptamana Pastilor, pentru ca ea cade nemjlocit dupa Pasti si Saptamana Luminata, pentru ca inviind in ajunul ei Domnul nostru Iisus Hristos toata lumea a luminat-o prin invierea sa din morti, apoi si pentru aceea ca in aceasta saptamana toata lumea se lumineaza, adica toate incep sa infloreasca si sa se innoiasca. In aceasta perioada se tin multe obiceiuri si traditii.

De Sfintele Pasti se vesteste: „Acum toate s-au umplut de lumina, cerul si pamantul si cele de sub pamant”. In acest fel se incepe Saptamana Luminata.

Saptamana aceasta se deosebeste de toate celelalte saptamani de peste an fiindca e luminata, de aceea marea majoritate a romanilor serbeaza nu numai cele doua zile de la inceputul ei, adica luni si marti, care sunt legate de biserica, ci si pe celelalte. E bine sa fie tinuta aceasta perioada pentru diferite boli, dar si pentru semanaturi, ca sa nu le strice frigul, gerul, grindina sau gheata.

De obicei, ziua de marti e ziua care se serbeaza, mai ales de catre femei. E zi nelucratoare in casa pentru boala cea rea, tocmai ca si martea intai dupa Rusalii si martea intai dupa Craciun. Nu se lucreaza in casa (nu se spala, nu se calca, nu se face curat in casa). De asemenea, se face pomana – cu pasca si vin rosu.

Ziua de miercuri se serbeaza pentru boala de picioare. Barbatii se duc sa munceasca la camp, dar femeile nu au voie sa lucreze.

Ziua de joi se serbeaza pentru tunete si traznete si mai ales ca sa nu bata grindina semanaturile. De asemenea, se cinstesc gradinile, granele si holdele.

Ziua de vineri se tine pentru ca roadele pamantului sa poata lega si sa nu le bata grindina. Biserica sfinteste apele si fantanile, dupa slujba de seara si sarbatorim Izvorul Tamaduirii.

Deci, in decursul intregii Saptamani luminate si mai ales in decursul vinerii din aceasta saptamana, nu e bine de lucrat si mai cu seama:

· nu se tese, caci precum se tranteste cu vatalele in batatura panzei, asa va bate si piatra;

· nu se deapana, caci cum se invarte vartelnita, astfel se vor invarti si vanturile si vor aduce ploi si furtuni;

· nu se coase, caci precum sparge acul panza, asa va sparge si piatra holdele;

· nu e bine sa arunci apa catre usa, pentru ca uzi sufletul mortilor din acea casa si nu le place.

Unicul lucru ce se poate face in aceasta saptamana este ca se pot pune gaini, rate, precum si alte pasari de curte la clocit, ca sa iasa bine puii.

Tot in vinerea din Saptamana luminata cade si se serbeaza Izvorul Tamaduirii, cand, dupa datina straveche, preotii trebuie sa scoata icoanele si sa faca slujbe la camp pentru ploaie si boli grele. In aceasta zi se savarseste sfintirea apei mici. Vorbim despre un praznic inchinat Maicii Domnului, iar numele de Izvorul Tamaduirii aminteste de minuni savarsite la un izvor, in apropierea Constantinopolului.

O seama de femei, mai cu seama din zona Moldovei, fac in aceasta zi pasca si oua rosii, pe care a doua zi – sambata, numita Sambata Tomii – le duc la biserica pentru morti, unde pun pe fiecare mormant cate o pasca si cate un ou, iar langa cruce aprind cate o lumanare. Nu mult dupa aceasta, iesind preotul din biserica, pomeneste mortii fiecareia.

Cu un cuvant in Sambata Tomii femeile fac bucurie mortilor catandu-le si lor de randuiala.

In unele parti din Bucovina, in Sambata Tomii, exista obiceiul ca oamenii sa mearga la biserica, mai ales femeile, ducand pasca si oua rosii. Dar, aceste produse nu se dau ca in Moldova preotului, ci direct celor sarmani pentru sufletul mortilor, pe care i-a pomenit preotul, iar pe acesta il remunereaza pentru rugaciunile si osteneala sa.

In Saptamana Luminata Raiul e deschis, iar cei adormiti sunt primiti in Rai indiferent de pacatele pe care le-au facut de-a lungul vietii.

Multa lume poarta in aceasta perioada haine albe, caci suntem profund marcati de lumina sfanta a Invierii Domnului Iisus Hristos. Intunericul si iadul sunt lucruri uitate, iar lumina si raiul ni se dezvaluie.

In aceasta perioada credinciosii se saluta cu urarea “Hristos a inviat!” si raspunsul “Adevarat a inviat!”. Cantarile sunt pline de bucurie si spirit inaltator: “Veniti sa ne luminam, popoare! Veniti sa ne bucuram de Invierea lui Hristos!”