Sanatatea varstnicilor in sezonul rece

Organismul varstnic este cu deosebire sensibil la schimbarile climatice ale anotimpurilor, aceasta sensibilitate tinand de unele modificari organice si functionale, proprii procesului de imbatranire, ceea ce obliga la o grija sporita pentru cunoasterea si aplicarea unor principii igienice care, pe de o parte, sa previna imbolnavirile iar, pe de alta parte, sa creasca rezistenta sa.

Anotimpul rece, caracteristicile sale climatice – temperaturi scazute, umiditate, curenti de aer reci, nebulozitate, precipitatii reci, polei etc. – interactioneaza cu organismul varstnic, influentandu-i starea de sanatate.

Dar, pentru a intelege mai bine ratiunea formularii principiilor a ceea ce am numit “igiena sezoniera” (in aceste randuri cu referire la sezonul rece), sa amintim pe scurt cateva din modificarile produse de imbatranire.

Organismul varstnic isi pierde progresiv capacitatile de adaptare de asa maniera incat unii gerontologi definesc imbatranirea ca o scadere progresiva a capacitatii de adaptare, ceea ce insa este numai partial adevarat, fiindca aceasta scadere poate fi compensata in buna masura prin antrenament.

Or, se intelege, schimbarile climatice amintite ale anotimpului rece solicita din plin capacitatile de adaptare in primul rand.

O alta caracteristica importanta, din punctul de vedere al comportarii organismului varstnic in conditii de frig, o constituie perturbarea functiei de termoreglare odata cu inaintarea in varsta, functie importanta avand la baza mecanisme complexe care realizeaza mentinerea constanta a temperaturii mediului intern al organismului, indiferent de schimbarile temperaturii mediului ambiant.

La acestea se adauga efectul diverselor imbolnaviri cronice, frecvente la varsta a treia, care influenteaza capacitatea de adaptare, rezistenta, comportamentul adecvat.

Prezentarea riscurilor si masurilor igienice de neutralizare a acestora impune sa fie facuta diferentierea privind varstnicul sanatos de cel suferind, in cazul acestuia, masurilor generale adaugandu-li-se masuri in functie de suferintele pe care le are.

Se stie ca batranul, pe masura inaintarii in varsta, suporta din ce in ce mai greu frigul, comparativ cu celelalte varste; de aceea, temperatura ambianta in incaperile in care locuiesc varstnicii se impune sa fie ceva mai ridicata, imbracamintea mai calduroasa; cu deosebire protectia extremitatilor, a picioarelor mai ales, picioarele rece (ca urmare a factorului frig actionand pe o circulatie deficitara – o alta caracteristica la varsta inaintata) devin punctul de plecare a unor reflexe vasomotorii cu rasunet in caile urinare, in mucoasa nazala etc. Prin urmare, imbracamintea devine un mijloc important de compensare a deficitului adaptarii si termoreglarii.

Un alt element important il constituie incaltamintea in situatia cand varstnicul se deplaseaza in afara locuintei, in conditii de frig; aceasta trebuie sa fie calduroasa, lejera, adica sa nu jeneze circulatia in membrele inferioare si asa deficitara; in plus sa nu fie alunecoasa, sa aiba talpi antiderapante spre a se evita caderile prin alunecarea care la varstnic se pot solda cu fracturi, uneori urmate de complicatii serioase, cum se intampla in cazul fracturii extremitatii superioare a femurului.

In sfarsit, alimentatia din timpul iernii se impune a fi adaptata solicitarilor impuse de temperatura scazuta si ceilalti factori climatici, printr-o crestere a caloriilor, pe seama proteinelor si grasimilor.

Cat priveste varstnicul suferind, trebuie tinut cont ca frigul, umiditatea si curentii de aer reci favorizeaza fie imbolnaviri, fie agravari si decompensari ale unor suferinte preexistente.

Astfel, frigul reprezinta un factor declansator al crizelor de anghina pectorala la suferinzii de cardiopatie ischemica dureroasa; favorizeaza de asemenea, prin vasoconstrictie, tulburari ale circulatiei periferice la varstnicii cu arterite ale membrelor inferioare cu alte boli ale vaselor periferice. De asemenea, impreuna cu umiditatea rece, el determina reactivarea reumatismului, a artrozelor atat de raspandite la persoanele in varsta. Totodata, aerul rece, scaderea puterii de aparare, la care se adauga si alti factori adjuvanti – fumatul, consumul de alcool – pot determina imbolnaviri ale aparatului respirator, pot acutiza suferinte latente, compensate (bronsite, diferite forme de astm, bronhopneumopatii, cu un termen mai general) uneori asociind complicatii cardiace greu de tratat.

Avand in vedere efectul conditiilor climatice proprii sezonului rece, asupra favorizarii si agravarii unor suferinte ale varstnicului, care pot evolua uneori cu o gravitate ce poate pune in pericol chiar viata – crize cardiace, bronhopneumonie etc., la care se adauga amintitele deficiente de adaptare si de termoreglare chiar la varstnicul nesuferind, se impun ca masuri suplimentare la cele generale amintite: evitarea expunerii la frig si intemperii a varstnicilor suferinzi de boli cardiace, vasculare periferice, pulmonare cronice, reumatismale, iar cand aceasta se impune se va face cu grija, cu protectie corespunzatoare prin imbracaminte si incaltaminte adecvate, evitand expunerea prelungita si efortul fizic.

Pentru prevenirea contactarii de viroze respiratorii, greu suportate de varstnicii cu suferintele susmentionate, generatoare de complicatii adesea cu risc vital, vor fi evitate aglomeratiile, contactul cu persoanele contaminate.

Dupa caz, la indicatia medicului, se vor realiza tratamente de protectie – imunizari antigripale, vitaminizari, antibiotice.