Interferente.ro

Luni, 31 Mai 2010 19:09

 

Omul cât trăieşte învaţă.

A fi domn e o-ntâmplare, a fi om e lucru mare.

Dacă minţi pe altul, te minţi pe tine!

Cu răbdarea treci marea.

Ţara arde, baba se piaptănă!

Sângele apă nu se face.

Dumnezeu îţi dă, dar nu-ţi bagă şi-n traistă.

 

 

E mai bine să fii deştept şi să nu fii apreciat decât să fii prost şi încrezut.

Cine se scoală de dimineaţă, departe ajunge.

Ochii au acelaşi limbaj pretutindeni.

Glumele nevinovate sunt ca sarea în bucate.

Cine râde la urmă, râde mai bine.

Apa trece, pietrele rămân.

Celui ce îţi întinde un deget nu-i lua toată mâna.

Prost să fii, noroc să ai.

Bună ziua, căciulă, că stăpânul n-are gură!

O vorbă rea răneşte mai mult decât o sabie ascuţită.

Nu-i frumos ce e frumos, e frumos ce-mi place mie.

Prostul dacă nu-i fudul, parcă nici nu-i prost destul.

De unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere.

În orice minciună e un grăunte de adevăr.

Ochii care nu se văd se uită.

Mulţi văd, puţini cunosc.

Cum semeni, aşa culegi.

La pomul lăudat să nu mergi cu sacul.

Nu-ţi băga nasul unde nu-ţi fierbe oala.

Câtă vreme şeful meu pretinde că salariul meu este mare, pretind şi eu că am multe de făcut.

Dă-i, Doamne, prostului mintea de apoi.

Vorba multă, sărăcia omului.

Cine aleargă după doi iepuri, nu prinde niciunul.

Înţeleptul tace şi face.

Un prieten bun nu se găseşte la capăt de drum.

Prostului nu-i fura traista, că şi-o pierde singur.

Buturuga mică răstoarnă carul mare.

Nu-ţi pune mintea cu nebunul.

Niciodată să nu spui "niciodată"!

Cine sapă groapa altuia, cade singur în ea.

Ochii sunt poarta către suflet.

Unde-s mulţi, puterea creşte.

La plăcinte înainte, la război înapoi.

Omul gospodar îşi face vara sanie şi iarna car.

Bine faci, bine găseşti.

Cine fură azi un ac mâine fură un gânsac.

Nu te amesteca unde nu-ţi fierbe oala.

Dacă vrei să prosperi un an, atunci cultivă cereale. Dacă vrei să prosperi zece ani, plantează copaci. Dacă vrei să prosperi timp de o viaţă, creşte oameni.

Nu te amesteca unde nu-ţi fierbe oala.

Bate şaua ca să priceapă iapa.

Ulciorul nu merge de multe ori la apă.

Calul de dar nu se caută la dinţi.

Cine nu are bătrâni, să-i cumpere.

Câinele care latră, nu muşcă.

Aşchia nu sare departe de trunchi.

Dar din dar se face rai.

Din beţie te trezeşti, dar din prostie nu.

Mama proştilor e mereu gravidă.

Nu lăsa pe mâine ce poţi face azi!

Cine nu riscă, nu câştigă.

Nu uita că şi cel mai frumos trandafir are spini.

Mare e grădina Domnului, mică poarta raiului.

Când de multe te apuci, mai pe toate le încurci.

Cu o floare nu se face primăvară.

Nu da vrabia din mână pe cioara de pe gard.

Nu tot ce zboară se mănâncă.

Norocul aleargă după prost şi prostul fuge de el.

Orice şut în fund e un pas înainte.

Meseria-i braţară de aur.

Când pisica nu-i acasă, joacă şoarecii pe masă.

Cine s-a fript cu supă, suflă şi în iaurt.

Leneşul mai mult aleargă, scumpul mai mult păgubeşte.

Pune-ţi frâu la gură şi lacăt la inimă.

Omul, la mânie, cade-n nebunie.

Cel din urmă va fi cel dintâi.

Prietenii adevăraţi îţi spun defectele verde în faţă.

Socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg.

Găina bătrână face zeama bună.

Cel ce are ochi căprui fură inima oricui.

Pisica blândă zgârie rău.

Cine dă cu bâta-n baltă, tot pe el se stropeşte.

Lupul îşi schimbă părul, dar năravul ba.

Graba strică treaba.

Ai carte, ai parte. N-ai carte, n-ai parte.

Brânză bună în burduf de câine.

Unde nu intră soarele pe fereastră, intră doctorul pe uşă.

Bate fierul cât e cald.

Speranţa moare ultima.

Până nu faci foc, nu iese fum.

Florii i se cere parfum, iar omului politeţea.

Orice sac îşi are peticul.

Duce apa cu ciurul.

Gândeşte, nu fi plantă.

Râde ciob de oală spartă.

De ce îţi este frică, de aia nu scapi.

Prietenul la nevoie se cunoaşte.

Unde nu-i cap, vai de picioare.

Bate fierul cât e cald, că de se va răci, în zadar vei munci.

Fereşte-mă, Doamne, de prieteni, că de duşmani am eu grijă!

Ce se naşte din pisică şoareci mănâncă.

Cui pe cui se scoate.

Ce-i frumos şi lui Dumnezeu îi place.

Câinii latră, ursul trece.

Lenea e cucoană mare care n-are de mâncare.

Laudă-mă gură, că-ţi voi da friptură.

Nu toţi cei care latră sunt câini, şi nici toţi cei care vorbesc, oameni.

Cum îţi aşterni, aşa dormi.

Mare este grădina Ta, Doamne, poarta deschisă şi proştii sar gardul.

Pasărea mălai visează!

Pereţii au urechi şi ferestrele ochi.

Munca este brăţară de aur.

Dacă tăceai, filozof rămâneai.

Ursul nu joacă de bunăvoie.

Cine seamănă vânt culege furtună.

Pomul după roade se cunoaşte, iar omul după fapte.

De-ar şti omul ce-ar păţi, dinainte s-ar păzi!

La omul sărac nici boii nu trag.

Omul învaţă din greşeala lui doar atunci când se trezeşte.

Darul nu după mărime, ci după dragoste se preţuieşte.

Decât codaş la oraş, mai bine în satul tău fruntaş.

Lauda de sine nu miroase a bine.

Dă-mi, Doamne, puterea tânărului şi mintea bătrânului.

Cine-mparte parte-şi face.

Vezi-ţi bârna din ochiul tău şi nu paiul din ochiul altuia!

Nu arunca cu pietre în fântâna din care bei apă.

Domnu-i domn şi-n şanţ.

Nu da binelui cu piciorul, că pe urmă îi duci dorul.

Ce face un nebun, se chinuie să desfacă nouă deştepţi!

O mie de prieteni e prea puţin. Un singur duşman e prea mult.

Adevărul este întotdeauna la mijloc.

Cine fură azi un ou, mâine va fura un bou.

Mai bine un dram de noroc decât un car de minte.

Unde dai şi unde crapă.

Mersul pe jos face piciorul frumos.

 


Related news items:
Newer news items:
Older news items: